Sediul Primariei din Jupinesti – revendicat de un satean
• Pentru ca nu are bani sa achite contravaloarea imobilului, primarul a inceput mutarea in alt sediu • Alexandru Gorun, cel care a cistigat in instanta sediul primariei, il acuza pe edilul Petre Gusita ca, inainte de a pleca din cladire, a distrus aproape tot
Alexandru Gorun revendica in instanta sediul Primariei din Jupinesti si il acuza pe primarul Petre Gusita ca a distrus aproape tot inainte de a se muta. Urmasul familiei de boieri care a detinut in trecut casa in care au functionat primaria si consiliul local sustine ca i s-a luat gardul de ciment, un gard de fier, i s-a darimat magazia de cereale, i s-a schimbat tigla de pe casa, camerele au fost transformate in cotete, din curte au disparut un cais, coacazul, doi lilieci si flori. Alexandru Gorun mai spune ca apa din fintina a fost infestata, iar sobele de teracota din camere urmeaza sa fie demolate.
Primarul Petre Gusita considera ca toate acuzele aduse de viitorul proprietar al primariei sint nefondate si ca toate bunurile la care face referire mostenitorul sint realizari ale consiliului local. Disputa legata de sediul primariei s-a mutat de pe teren in instanta, care i-a dat cistig de cauza lui Alexandru Gorun, care a apelat la executorii judecatoresti pentru a pune in aplicare sentinta.
Curtea de Apel Craiova a admis ca imobilul are o valoare de 2,8 miliarde de lei
Judecatorii Curtii de Apel din Craiova au hotarit, intr-o sentinta data pe 25 octombrie 2002, ca dreptatea este de partea lui Alexandru Gorun. La judecarea recursului unei decizii a Tribunalului Gorj, mostenitorul a obtinut de la Curtea de Apel Craiova cistig de cauza, in sensul ca primaria este obligata sa restituie imobilul in natura. In plus, judecatorii craioveni au admis faptul ca valoarea imobilului situat in comuna este de 2,8 miliarde de lei. Neavind de unde sa plateasca acesti bani, primaria a trimis o cerere presedintelui de la Curtea de Apel Craiova, solicitind casarea sentintei si suspendarea executarii deciziei civile.
In motivarea anexata la cererea respectiva se mentioneaza ca despagubirile trebuie sa fie acordate tuturor mostenitorilor Emiliei Crasnaru, cea care a construit casa. La Primaria din Jupinesti au fost depuse mai multe notificari, Alexandru Gorun nefiind unicul mostenitor de drept, dupa cum consemneaza primarul Gusita. Tot in cererea respectiva, primaria ii solicita presedintelui Curtii de Apel din Craiova sa inainteze un recurs la Curtea Suprema de Justitie, in vederea judecarii de urgenta a cererii de suspendare a executarii.
Alexandru Gorun spune ca nu a solicitat primariei trei miliarde de lei
Cel care este in proces cu primaria sustine ca nu a solicitat niciodata trei miliarde de lei.
„Pentru casa ocupata de primarie si cele patru camere – anexa din curtea de jos, construite pe un teren de 32 de metri latime , peste calea ferata, pina la riul Gilort, eu nu solicit decit aproximativ 950 de milioane de lei cu cheltuieli de judecata si, daca ar dori primarul si prefectul judetului, primaria poate sa ramina in acelasi imobil in continuare, achitind banii in regim de urgenta. De aceasta casa beneficiaza primaria, fara ca eu sa primesc o modesta chirie lunara“, a spus Alexandru Gorun. Intre timp insa, primaria a inceput mutarea in alt sediu, care se construieste la 100 de metri de vechea cladire. Alexandru Gorun considera o crima mutarea in alt sediu si cere infiintarea unei comisii cu drept de decizie, formata din trei persoane, care sa analizeze ceea ce se intimpla la fata locului.
„In regim de urgenta sa mi se aduca gardul de ciment si gardul de fier de la curtea casei, portile de fier si acoperisul de la fintina din curte, luindu-se masuri severe impotriva celor vinovati. Sa se interzica urgent demolarea sobelor de teracota din cele cinci camere, luarea unor usi si ferestre si sa se ia masuri de sanctionare pe cale administrativa a celor vinovati“, a precizat Alexandru Gorun.
Unul dintre localnicii din Jupinesti, Niculae Paralescu, de 71 de ani, a spus ca gardul din fata primariei a fost construit de consiliul local.
Primarul conduce comuna dupa Declaratia Drepturilor Omului
Intr-un judet acaparat de PSD, un primar din opozitie, cum este cel din Jupinesti, este o curiozitate. Petre Gusita spune ca uneori este tentat sa treaca de partea puterii, in speranta ca asa va primi mai multi bani si va mai scoate comuna din saracie. Pina sa se decida daca va face acest pas, primarul incearca sa imparta echitabil bugetul comunei, cel mai mic din tot judetul. Unul dintre instrumentele sale de lucru este un tablou mare: Declaratia Drepturilor Omului in limba franceza. Primarul spune ca aceasta are o valoare sentimentala, fiind mostenita de la un bunic, care a fost ministru.
„Cred ca dateaza din 1932. O am de la bunicul meu, care a fost primar, dar si ministru al agriculturii. Am gasit-o intr-un cufar, in pod. De atunci o tin la vedere ca sa nu uit niciodata ce scrie in ea. De cind am devenit primar am tinut-o in birou si incerc sa tin cont de aceste norme“, a spus Petre Gusita. Pentru ca dispun de un buget anual de doar cinci miliarde de lei, atit primarul, cit si consilierii trebuie sa se multumeasca si cu salarii mai mici decit cele trecute pe hirtie.
„Eu ar trebui sa am un salariu de 7,7 milioane de lei, dar iau numai 4,6 milioane. Din 1,5 milioane, cit este retributia de consilier, ei primesc doar o treime, adica 510.000 lei. Oamenii au inteles situatia si nu zic nimic. Se multumesc si cu atit“, a mai spus primarul.
Declaratii de avere la Primaria Jupinesti
O angajata a trecut pe declaratia de venit barbatul si copilul
Angajatii Primariei Jupinesti si consilierii locali au fost nevoiti sa-si faca si ei declaratiile de avere, chiar daca traiesc intr-o comuna saraca. Aici, declaratiile par aproape inutile pentru ca oamenii cam stiu cit pamint si cite case are fiecare, asa ca nu au aparut in declaratii vile impresionante, masini de lux sau conturi de zeci de mii de euro.
„Averile alesilor si ale functionarilor publici nu s-au dovedit prea impresionante. La tara, pamintul este cea mai mare avere, desi uneori reprezinta o povara pentru proprietarii care mai mult investesc decit cistiga“, spune primarul.
Acesta crede ca patru consilieri care, pe linga casa, au si cite o Dacie si sint si proprietarii unui tractor pot fi considerati cei mai bogati. Pe linga cei 11 consilieri locali, Primaria Jupinesti mai are si 12 angajati.
Cel mai sarac functionar public din primarie s-a dovedit a fi inginera Lenuta Cirtina, care nu a trecut nimic. „Nu are casa ca, sta la socri, nu are masina, nu are pamint. I-am spus toti in gluma sa-si treaca sotul si copilul pe declaratie ca sa scrie si ea ceva, sa nu dea hirtia goala“, a spus primarul Petre Gusita.
O caruta de copii
Opt copii in unsprezece ani, atit a reusit sa faca Doina Greere de cind a venit tocmai din Bacau sa se marite la Jupinesti. Cel mai mic are doar sapte luni, iar femeia s-a decis ca acesta va fi ultimul. Nu pentru ca nu ar mai vrea copii sau ca nu ar mai putea face la cei 32 de ani ai sai, ci doar pentru ca a ajuns la concluzia ca nu are cu ce sa-i creasca.
Toti opt sint frumosi. Nu prea vorbesc cu strainii, iar daca ii intreaba cineva cum ii cheama fug, se ascund dupa gard. Fiecare are cite o hainuta, ce a apucat sa ia din casa. Unul un tricou mai lung, altul o pereche de pantalonasi. Ion, Ionela, Ghita, Maria, Dana si lista continua. Cei mai mici isi amintesc cu greu numele tuturor fratilor, dar cei mari le spun, ca din catalog. Chiar daca nu este diferenta prea mare de virsta intre ei, au grija unii de altii. Singurul venit al familiei Greere este un ajutor social de 700.000 de lei, la care se adauga alocatiile copiilor, nu mult peste un milion. O socoteala simpla arata ca toti cei zece membri ai familiei Greere au un venit lunar de aproximativ 200.000 de lei de fiecare, sapte gaini si doi porci.
„Avem o situatie foarte grea pentru ca sotul munceste pe unde apuca. Nu gaseste intotdeauna de lucru. Nici nu ne intelegem prea bine cu parintii lui. Acum doi ani am si plecat acasa, la Bacau, dar a venit dupa mine. M-am intors, dar ne este foarte greu“, a povestit Doina Greere.
Doina se rusineaza de meniul familiei
Familia Greere a ajuns sa fie cea mai numeroasa pentru ca Doina nu s-a incumetat „sa inghita pastile“. Nici dupa ce a ramas insarcinata nu a facut avort pentru ca s-a temut.
„Am auzit eu de la o femeie ca este foarte dureros. De acum incolo o sa iau pastile pentru ca nu mai vreau sa mai fac copii“, a spus femeia. „Doar trei sint la scoala. Ceilalti ramin cu mine acasa. Toata ziua trebuie sa stau cu ochii pe ei. Ba sa le dau sa manince, ba sa-i spal, sa am grija sa nu li se intimple ceva“, a povestit femeia. Ea nu vrea sa spuna ce reuseste sa dea de mincare unui copil, din 200.000 de lei pe luna, pentru ca ii este rusine de saracia in care trebuie sa se zbata.
„Am avea nevoie de un ajutor, dar nu stiu cine ni l-ar putea da. Cel mai bine ar fi daca sotul ar avea un serviciu sigur, de la care sa stie ca ia un salariu“, este de parere Doina.
Vazind ca nu se mai descurca
Taranii se reprofileaza
Localitatea Jupinesti este recunoscuta ca fiind una dintre cele mai sarace din judet. Foarte putini oameni au un loc de munca, astfel ca majoritatea trebuie sa se descurce din agricultura sau ingrijind animale. Pentru ca nu au bani sa investeasca in utilaje, taranii ara pamintul cu plugul cu boi si abia reusesc sa scoata cit sa traiasca de pe o zi pe alta.
Vazind ca nu se mai descurca, oamenii au inceput sa caute alternative. Primul care a indraznit a fost Aurel Booreanu. De doi ani, batrinul ingrijeste struti, afacere initiata de fiul sau.
„Am opt struti. Eu nu fac altceva decit sa-i ingrijesc. Cel care a investit in ei a fost fiul meu. Ii am de doi ani, dar inca nu am scos nici un leu de pe urma lor“, a spus Aurel Booreanu.
„Cind o sa faca oua o sa scoatem si bani…“
Batrinul isi aminteste ca, atunci cind i-a adus in curte, puii de strut erau cit o curca.
„Sint foarte scumpi. Cind i-a cumparat, fiul meu a dat 400 de marci pe bucata. Unul adult costa acum 3.000 de euro. Sint foarte cuminti si se adapteaza repede. Maninca in jur de 2,5 kilograme de tarite pe zi sau griu, porumb, ce se gaseste. Nu e nimic deosebit, e ca si cum ai creste gaini sau alte pasari.
Cind o sa inceapa sa oua o sa scoatem si bani din afacerea asta pentru ca un ou se vinde cu 100 de dolari. Am auzit ca numai o pana costa un dolar“, a mai spus crescatorul de struti.
