31.2 C
Craiova
luni, 1 iulie, 2024
Știri de ultima orăActualitateBugetul statului, calamitat

Bugetul statului, calamitat

Pusculita cu bani, pestisor de aur sau banca privata. Oricare dintre cele trei sintagme se potriveste ca o manusa atitudinii pe care au avut-o fata de bugetul statului patronii si administratorii „de carton“ din Dolj, care si-au exersat abilitatile de afaceristi pe spinarea sutelor de mii de contribuabili din judet.


Perioada 2000-2004 va ramine in istoria finantelor publice locale ca una dintre cele mai negre pete pe obrazul fin de functionar public care administreaza banul public. Insusi conceptul de institutie publica de control fiscal si de colectare a veniturilor statului a fost „calamitat“ de sleahta functionarilor publici, care au deschis larg portile evazionistilor aciuati prin tot felul de SRL-uri carora le-au oferit adevarate „burse de studiu“ cu titlu de rambursare de TVA. Gazeta de Sud v-a prezentat in numerele trecute cazul mai multor societati comerciale fantoma care au avut drept tinta obtinerea a sute de miliarde de lei in contul unor tranzactii fictive, bani pe care statul nu ii mai poate recupera decit prin vinzarea averii patronilor care au pus la cale smecheriile de zeci de milioane de euro. Am crezut ca numarul teparilor s-a oprit si ca presa a relatat tot ce ce se putea pe marginea subiectului TVA. Realitatea contrazice insa si cele mai negre inchipuiri, controalele organelor de specialitate scotind aproape zilnic din mocirla in care s-a infundat Directia Generala a Finantelor Publice Dolj cazuri flagrante de fraudare a bugetului de stat. Daca zilele trecute „vedetele“ TVA scoase din anonimat de controalele institutiilor statului au fost firme precum Iormet, Marnel Impex, Siperol sau Dragstro, astazi capul de afis il reprezinta SC Darely Impex SRL din Craiova, beneficiara unei rambursari ilegale de TVA de 14,6 miliarde de lei.


Afaceri necurate in familie


Banii au fost virati in conturile societatii de catre Trezoreria Craiova in perioada august 2003 – mai 2004 pe baza acordurilor si aprobarilor venite din partea inspectorilor fiscali si a sefilor lor directi. Primele miliarde au sosit pe adresa Darely in august 2003, dupa ce administratorul si totodata asociatul unic, Daniela Licu, a depus decontul de TVA. Nerabdatori sa-i vireze banii in cont, anumiti sefi de serviciu din DGFP Dolj au desemnat-o pe Magdalena Florea sa verifice realitatea datelor inscrise in documentele justificative. Confirmarea a venit instantaneu. Pentru piesele de schimb si anvelopele cumparate de la SC Rarora SL Berbesti din judetul Vilcea, Darely a obtinut returnarea unei TVA de 3,6 miliarde de lei. Conform actelor depuse la dosarul de rambursare, bunurile achizitionate nu au fost niciodata achitate, raminind in custodia SC Rarora SRL, asa cum au descoperit mai tirziu controalele DGFP. Acest lucru a fost confirmat si de finantele publice din Vilcea care au precizat ca „operatiunile privind marfurile de la SC Rarora SRL sint nereale, bunurile nefiind livrate“. Dupa prima teapa data statului, administratorul a luat o pauza indelungata de aproximativ zece luni, timp in care probabil „a papat banii“ obtinuti cu atita usurinta. In mai, administratorului asociat i s-a facut iar pofta de „malai“ public si a cerut 10,9 miliarde pe motiv ca a cumparat de la SC Neolitic SRL din Craiova o masina de spalat geamuri automatizata, o masina de taiat sticla si alta de montat suporti de sticla. Dincolo de faptul ca tranzactia era fictiva, firma de la care pretindea ca achizitionase utilajele era administrata de sotul ei, Romulus Licu. Ca sa se convinga de (ne)realitatea tranzactiei dintre cele doua firme, sefii din cadrul DGFP Dolj i-au trimis sa efectueze controlul anticipat pe Alexandru Cojocaru si Adriana Iordache, inspectori care nu au descoperit nimic ilegal in actele societatii craiovene. Pe baza acordului dat de acestia, seful de serviciu Veronica Domnisoru a aprobat virarea celor peste zece miliarde de lei catre firma pusa pe capatuiala. Dupa ce s-a vazut cu banii in cont, administratorul SC Darely Impex SRL a refacturat bunurile pe baza carora obtinuse TVA-ul catre cele doua firme care emisesera facturile fiscale. Strinsa cu usa de controalele ulterioare ale DGFP Dolj, Daniela Licu a recunoscut in cele din urma ca firma pe care o reprezenta nu a cumparat in realitate utilajele cu pricina.


Ilegalitati sub nasul inspectorilor DGFP Dolj


Dupa aceeasi metoda aproape trasa la indigo a actionat si SC Mont Salt Com SRL, firma care a intrat in vizorul procurorilor inca de anul trecut. Societatea administrata de Gerges Shafik, asociat in acelasi timp la SC Iormet SRL, de asemenea, beneficiara unei rambursari ilegale de TVA, a primit in septembrie 2003 aproape zece miliarde de lei dupa controlul efectuat de inspectorul fiscal Mihaela Nicolae. Mont Salt a cerut rambursarea TVA, motivind ca a cumparat de la SC Advers Impex SRL din Bucuresti mai multe linii automate de preparare a materiei prime pentru fabricarea gresiei, pentru sortare, impachetare si paletare. Societatea bucuresteana mai facuse cunostinta in prealabil cu inspectorii DGFP, furnizind o serie de utilaje mai multor firme angrenate in circuitul de fraudare a bugetului statului. Pentru a fi mai convingator, Gerges a adus ca dovada si un proces-verbal de custodie conform caruia bunurile se aflau depozitate la SC Sidef Impex din Bucuresti, document care nu avea nici numar si nici data.


La o simpla citire a procesului-verbal, institutiile de control si-au dat seama ca furnizorul utilajelor era de fapt SC Sidef Impex, si nu firma administrata de Shafik. De asemenea, facturile fiscale care au insotit marfa au fost date in folosinta inainte de cumpararea propriu-zisa, situatie intilnita in cazul mai multor firme care au obtinut rambursari ilegale de TVA de la DGFP Dolj. Pina la recuperarea banilor, proces care sta sub semnul intrebarii din cauza faptului ca firma nu are bunuri in patrimoniu, institutiile de control trebuie sa se dumireasca mai intii daca Mont Salt mai defasoara activitate comerciala. Datele actuale indica faptul ca firma nu si-a depus bilantul contabil din 2003, iar capitalul social de doar doua milioane de lei nu acopera nici macar sandvisurile consumate de inspectorii care au efectuat controlul.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS