Detonari cu peripetii ieri la digul de la Nedeia, unde autoritatile au reusit sa creeze alte doua brese de aproximativ 27 de metri, dupa doua zile de bâlbâieli legate de cantitatea necesara de explozibil. Dupa ce trotilul pentru detonare s-a lasat asteptat ore intregi, camionul care il transporta tocmai de la Bucuresti a alunecat de pe dig si a cazut in Dunare. Noroc ca trotilul fusese deja descarcat, altfel cele 1.500 de kilograme de explozibil s-ar fi dus pe apa sâmbetei. In tot acest timp, casele din Cârna, Macesu de Jos si Plosca se prabuseau una câte una.
Hotarâte sa-i vina de hac digului care nu se dadea spart pe lungimea dorita, autoritatile s-au pregatit dis-de-dimineata sa faca inca doua brese in cursul zilei de ieri. Asta dupa ce, conform spuselor generalului Virgil Balaceanu, comandantul Brigazii 2 Infanterie Usoara „Rovine“, oficialii si-au dat seama ca digul nu este construit din argila si nisip, ci numai din argila, lucru care ar fi dus la intârzierile din ultimele doua zile. „Au fost probleme la spargerea bresei de ieri, deoarece am avut date ca acolo este sol din argila si nisip, dar era numai din argila“, a declarat generalul. Dupa ore intregi de asteptare, cele 1,5 tone de trotil au sosit de la Bucuresti, in jurul orei 12.30, cu un camion. Dupa ce a scapat de incarcatura exploziva, soferul a incercat sa se intoarca pe drumul pe care venise, dar rotile masinii au alunecat pe iarba de pe digul lat de doar patru metri, iar camionul s-a pravalit in Dunare. Ca sa nu piarda vremea si sa intârzie si mai mult explozia programata, cei 27 de jandarmi, militari si genisti, aflati pe baricade de doua zile, s-au chinuit o ora si jumatate sa scoata masina din apa, timp in care pirotehnistii puneau trotilul. Soferul a fost transportat cu o barca imprumutata de militari la camionul intrat la apa ca sa-si recupereze lucrurile. Dupa ce au plasat explozibilul, la ora 15.45 sutele de kilograme de trotil au fost detonate,iar digul a fost spart pe o portiune de 15 metri, la mica distanta de celelalte doua brese facute ieri. Geamurile camionului au fost spulberate de suflul exploziei care a indoit si barele de sustinere ale prelatei. Pirotehnistii au pregatit terenul pentru urmatoarea explozie programata, care a avut loc ieri-seara, la ora 19.07, noua bresa creata in dig fiind de aproape 12 metri.
Excavatoristul s-a „specializat“ in dezastre
Persoana care a lucrat ora de ora la digul de lut de la Nedeia este excavatoristul Gheorghe Tudorica, de 43 de ani, din Cernele. Acesta este angajat al GECO ROM SA, iar Apele Române l-au inchiriat cu tot cu excavator. Gheorghe Tudorica este casatorit, are doi copii, o fata de 19 ani si un baiat de 16 ani, si este excavatorist de 24 de ani. In ultimele zile a lucrat 22 de ore. El este omul trimis la dezastre. „Am fost si la explozia din Lapus, la inundatiile de la Mihaita, la Bistret am participat la astuparea bresei, iar aici, la Nedeia, la facerea bresei“, a spus Tudorica. Datorita experientei, el este solicitat mereu de cei de la Apele Române. „Ma duc acolo unde ma trimit. La firma mai sunt alte patru excavatoare. Niciodata nu stiu unde o sa fiu mâine. Ajut cu placere si ma gândesc ca, poate, atunci când o sa am o problema cineva ma va ajuta si pe mine. Tin mult la excavator. Il conduc de un an si jumatate“, a completat barbatul. In pauza de masa, inainte de a mânca, a inceput sa stearga excavatorul si sa-l alimenteze cu ulei. „Are si el viata lui. Trebuie sa am grija de el pentru ca manânc o pâine dupa el. Familia s-a obisnuit sa fiu plecat mai tot timpul, dar ma sustine, pentru ca este impresionata de ce vede la televizor si zice ca-i ajut pe oamenii aceia“, a mai spus Tudorica.
„Avem soarta Rastului!“
Situatia era disperata ieri in Macesu de Jos, Cârna si Plosca. „La Macesu de Jos, situatia se inrautateste in fiecare moment, pentru ca suntem prinsi aici ca intr-un lighean. Chiar daca apa din incinta nu a mai crescut, la noi creste pentru ca se egalizeaza“, a declarat Florea Cone, primarul din Macesu de Jos. Ieri erau inundate aproximativ 210 gospodarii si 150 de case, iar opt cazusera deja, insa numarul lor era in crestere.
In timp ce casele continuau sa cada una câte una, oamenii nu intelegeau cum o gramada de specialisti ai armatei nu pot arunca in aer o bucata de dig. „Daca era razboi ce faceau? Puteau sa dinamiteze un pod sau un dig? Sau ziceau inamicului, cum au zis genistii aici, stati asa ca o sa continam mâine. Au pierdut sase zile cu bresa asta, timp in care noi am pierdut tot“, a spus Marin Patrusca. Vasile Cadea crede ca nu s-a procedat tocmai bine in privinta bresei de la Nedeia: „Daca au vazut ca solul este argilos trebuia sa sparga din loc in loc pentru ca sa fie luat de apa, dar ei au renuntat când au vazut ca nu pot. Si un ou clocit exploda mai tare decât ce au facut ei acolo. Avem soarta Rastului. Asta este! Basescu bea prin cârciumi si noi ne inecam aici“. Daca marti se refugiasera 87 de persoane din calea apelor in zona „La Pietris“ din Macesu de Jos, ieri numarul acestora se apropia de 200. Generalul Virgil Balaceanu a declarat ca la baza dealului se va amplasa tabara de sinistrati, deoarece acolo sunt mai feriti de vânt. „Speram ca oamenii sa se mute in corturile pe care le-am amenajat. Pentru sinistratii din Rast si din Goicea, si pentru cei care se vor aseza in tabara de la Macesu, armata vrea sa organizeze zile in care sa-i ia si sa-i duca sa se spele. Vrem sa-i luam cu camioanele sa-i ducem sa faca baie. Poate intr-un mod organizat si la comanda armatei se vor spala. De exemplu, la Rast, s-au spalat intr-o singura zi zece barbati si 30 de femei, iar dupa-amiaza trei barbati si o femeie“, a spus Balaceanu. Scorpionii Rosii au inceput montarea a trei corturi mari, din care unul va fi transformat in cantina. Persoanele refugiate aici primesc doua mese calde pe zi, pregatite in bucataria de campanie din comuna Goicea.
„Când a trebuit nu au dat drumul la apa“
Din cele trei localitati, Cârna pare ca a avut de suferit cel mai mult. Aici au cazut 50 de case, iar numarul lor crestea ieri de la ora la ora. „Ce sa va spun? Se vede ce este aici. Totul este sub ape. In comuna au ramas doar tinerii, care mai scot din lucruri. Oamenii isi vor scoate ce a mai ramas si cam atât. Totul se incheie“, a spus Constantin Radu, primarul din Cârna.
Cei care reuseau sa intre in apa si sa mai salveze câte ceva ocarau specialistii care se ocupa de bresa de la Nedeia. „Când a trebuit nu au dat drumul la apa, acum o saptâmâna. Acum, dupa ce ne-au cazut casele, e prea târziu. Am ramas pe drumuri“, a mentionat Gheorghe Voian din Cârna.
Si aici, ca si la Macesu de Jos, se vorbea tot mai mult de Rast, comuna inghitita de ape. „Nu mai plânge. O sa avem si noi soarta Rastului“, incerca sa consoleze un satean o femeie care isi jelea casa pierduta. Cei care nu au avut rude sau prieteni la care sa se duca sunt indrumati catre tabara de la Goicea, stabilita in Caminul Cultural.
In localitatea Bistret, ca si in celelalte doua, apa a acoperit totul. Satul Plosca a cazut aproape in intregime prada Dunarii. Pâna ieri au fost inundate circa 400 de case, 62 in Bistret si restul in Plosca. Au cazut aproape 100 de case, dintre care sase in Bistret. Numarul persoanelor evacuate a crescut la 800, majoritatea din satul Plosca. Dintre acestia, 285 sunt cazati in Caminul Cultural din Bârca, in cladirea fostului IAS din aceeasi localitate, si la Spitalul din Segarcea. Numarul sinistratilor este in crestere, pentru ca, din moment in moment, mai cade câte o casa, iar oamenii pleaca numai cu ce au apucat sa salveze. Si aici se vorbeste de ineficienta autoritatilor. Oamenii spun ca, daca bresa era facuta in ziua in care a fost aprobata, adica pe 1 mai, când localitatea era afectata doar pe jumatate de ape, situatia ar fi fost cu totul alta.
