Mai sunt câteva luni si România va intra in mod oficial in marea familie europeana. Deja privita ca o cenusareasa a batrânului continent, tara noastra nu exceleaza in nici un domeniu de activate. Nu mai e o noutate faptul ca agricultura este la pamânt si ca fondurile si subventiile de preaderare ale Uniunii Europene sunt singurii factori care tin acest domeniu de activitate pe linia de plutire. In Vâlcea, lipsa banilor i-a determinat pe agricultori sa isi amâne campania de insamântare de toamna. Din datele prelucrate la nivelul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Vâlcea rezulta ca in judet exista 6.200 de hectare de teren care trebuie insamântate in aceasta toamna. Cifrele de la DADR arata ca 6.000 de hectare trebuie insamântate cu grâu, 100 cu orz si tot atât cu rapita.
Ion Grebenea, purtator de cuvânt al DADR, spune ca pâna in prezent fermierii vâlceni nu au reusit sa isi are si insamânteze prea multe suprafete. „La ora actuala sunt terminate lucrarile de toamna numai pe 2.200 din cele 6.000 de hectare de teren destinat cultivarii grâului, s-au insamântat numai 35 de hectare de orz, iar terenurile destinate plantatiilor de rapita au fost insamântate in proportie de 65%“, a declarat Ion Grebenea.
Resursele agricultorilor sunt aproape nule
Grebenea a afirmat ca exista mai multi factori care au determinat evolutia atât de ingrijoratoare a lucrarilor de insamântare de toamna. „In primul rând trebuie sa recunoastem ca resursele financiare ale agricultorilor vâlceni sunt foarte mici. La ora actuala, producatorii agricoli sunt practic la mâna procesatorilor. Sunt preturi foarte reduse la grâu, preturi care nu acopera câteodata nici macar a zecea parte din eforturile pe care le fac fermierii“, a explicat purtatorul de cuvânt de la DADR. Ultimele analize economice demonstreaza ca agricultorul vâlcean are mai mult de pierdut decât de câstigat din comertul cu grâu. Grebenea afirma ca in timp ce costul de productie variaza intre 5.000 si 5.500 de lei vechi pentru fiecare kilogram de grâu recoltat, marii procesatori de pe piata industriei alimentare nu ofera decât 3.000, maximum 3.500 de lei vechi pe fiecare kilogram achizitionat de la producator. Un calcul simplu scoate in evidenta ca in toamna aceasta taranii pierd pentru fiecare hectar cultivat sume intre trei si sapte milioane de lei vechi, in functie de costurile de productie. Alt factor important care a determinat devansarea lucrarilor agricole de toamna a fost si perioada de seceta din lunile august si septembrie.
„Din cauza temperaturilor ridicate solul si-a pierdut din umiditate, iar oamenii nu au mai arat, asteptând o perioada favorabila pentru aceasta activitate“, a declarat reprezentantul Ministerului Agriculturii. Potrivit acestuia, statul acorda si el un sprijin financiar pentru infiintare culturilor de toamna. „Prin Ordonanta nr. 44, agricultorii beneficiaza de motorina subventionata, iar prin OUG nr. 65/2006 se acorda subventii pentru procurarea de seminte, ingrasaminte si pesticide speciale pentru lucrarile de toamna“, a declarat Grebenea. El mai spune ca ajutoarele financiare pentru seminte sunt acordate anul acesta fara a fi nevoie sa se indeplineasca toate cerintele de calitate si selectionare din anii trecuti. Cu toate acestea, lucrarile din aceasta toamna sunt compromise. Potrivit reprezentantului DADR, acestea trebuie terminate pe 25 octombrie, insa amânarile succesive de pâna acum le vor prelungi pâna la inceputul iernii.
