20 de hectare de padure din Podari, de pe malul râului Jiu, au fost jefuite fara scrupule de mandatarii a doua batrâne care s-au dat singurele descendente ale familiei boierului Viisoreanu. Folosindu-se de documente cel putin dubioase, mandatarii si avocatii au intrat in posesia padurii amplasate in jurul Parcului RSR detinut de Dinel Staicu cu ajutorul Comisiei judetene de aplicare a legilor fondului funciar.
Dupa ce in urma cu doua zile v-am prezentat modalitatea folosita de reteaua dezvoltata in jurul a doua batrâne pentru preluarea casei din Craiova a familiei Viisoreanu, Gazeta de Sud va dezvaluie acum strategia folosita de aceeasi retea la preluarea pamânturilor care au apartinut aceluiasi boier. Dupa aparitia Legii nr. 1/2000, doua pretinse mostenitoare ale boierului Alexandru Viisoreanu, Yvonette Gabrielle Rudeanu din Craiova si Gabriela Sanda Felicia Cealic din Brasov, au cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru zece hectare de padure care au apartinut boierului. Batrânele au trecut cu vederea faptul ca nu aveau dreptul sa ceara pamântul deoarece Alexandru Viisoreanu a avut mostenitori directi. Fiul acestuia a plecat in Germania, iar verisoarele lui s-au facut ca uita sa-l treaca in certificatul de atestare a calitatii de mostenitor emis de un birou notarial din Brasov in anul 2002, act pe care, de altfel, l-au folosit si la dobândirea casei din Craiova.
A primit ce n-a avut
In august 2002, pe baza hotarârii Comisiei judetene de aplicare a legilor fondului funciar, Comisia locala Podari le-a pus in posesie cu zece hectare de padure pe cele doua pretinse mostenitoare ale averii lui Alexandru Viisoreanu, prin mandatara lor, Popa Stela, aceeasi persoana care le-a ajutat sa ia si casa din Craiova pe care au vândut-o lui Dinel Staicu. Ulterior, au obtinut titlul de proprietate care le conferea dreptul asupra padurii situate in comuna Podari, la Drumul European 481. Lucrurile ar parea in regula daca documentele depuse de ele pentru a demonstra proprietatea lui Viisoreanu nu s-ar bate cap in cap. Astfel, conform fisei mosiei Livezi-Cornet intocmite cu ocazia aplicarii reformei agrare din anul 1945, boierului Viisoreanu i-au ramas dupa expropriere 0,5 ha conac, 40 ha de teren arabil, 3 ha de fânete,1,5 ha de vie si 2 ha de pomi. De niciunde nu reiese ca acesta ar fi avut padure, deci cele doua batrâne nu ar fi avut ce revendica. Alt document depus la prefectura, un certificat de la arhivele statului cu nr. 1132 din 13 iulie 2001, vine si contrazice datele din fisa mosiei. De aceasta data, boierul Viisoreanu figura in 1949 cu 44,5 ha de padure expropriata. Cifrele din cele doua documente se contrazic si in privinta suprafetei totale expropriate. Astfel, in fisa mosiei proprietarul mai ramasese doar cu 47 ha de teren dupa aplicarea reformei din ’45, iar patru ani mai târziu, in 1949, figureaza cu 96,5 ha de teren pe care nu ar mai fi putut sa le detina, având in vedere ca exproprierea din ’45 a limitat dreptul proprietarilor la cel mult 50 ha.
Documente contradictorii
Vazând ca-i merge afacerea cu retrocedarea, Yvonette Gabrielle Rudeanu a solicitat Primariei Podari, in anul 2004, sa-i reconstituie dreptul de proprietate pe inca zece hectare de padure, invocând alta ruda bogata, Maria Viisoreanu. De aceasta data, cea care a reprezentat-o pe batrâna in fata autoritatilor din Podari a fost Lenuta Nutu, persoana din anturajul lui Dinel Staicu. La patru ani de la aparitia Legii nr. 1/2000, Comisia locala Podari a admis contestatia lui Rudeanu si a cerut Comisiei judetene sa-i valideze dreptul de proprietate pentru 42 ha de teren arabil si 10 ha de padure. Pentru a valida cererea lui Rudeanu, Comisia judeteana a avut la dispozitie un singur document, un certificat de la arhivele statului, filiala Dolj, emis in 2002, prin care se dovedea faptul ca o anume Maria Viisoreanu detinea 29 ha de teren arabil, 3 ha de fânete, 8,5 ha de pasune, 39 ha de padure si 1,5 ha de teren neproductiv, potrivit fisei mosiei din 1949. Pentru a-i fi validata cererea lui Rudeanu, Comisia judeteana ar fi trebuit sa aiba la dispozitie macar câteva documente prin care sa fie probata rudenia solicitantului cu cel de la care pretindea pamântul si padurea, lucru care nu s-a intâmplat. Mai mult decât atât, din fisa mosiei Livezi-Cornet intocmita pe 13 iulie 1945, nu reiese ca statul i-ar fi confiscat sau expropriat vreun copac. Fisa mosiei Mariei Viisoreanu, desi completata in aceeasi zi cu cea a lui Alexandru Viisoreanu, contine modificari grosolane in sensul maririi numarului hectarelor detinute de aceasta. In plus, exemplarul completat nu este cel tipizat ca in cazul lui Alexandru. In ciuda acestor nereguli, Comisia judeteana a validat 42 ha de teren arabil si 10 ha de padure pentru Rudeanu de la Maria Viisoreanu. Comisia de la Podari a pus-o pe Rudeanu in posesie cu cele 10 ha de padure, conform procesului-verbal nr. 111 din 24.03.2004. Acum batrâna devine vecina cu Parcul RSR al lui Dinel Staicu, in jurul caruia a obtinut cinci hectare, iar altele cinci pe malul celalalt al Jiului.
Tun imobiliar
Autoritatile din Prefectura Dolj par si ele surprinse de lipsa documentelor de atestare a filiatiei dintre Yvonette Rudeanu si Maria Viisoreanu. „O sa le cautam sa vedem unde sunt“, a declarat Eugen Marinescu, directorul Directiei pentru Verificarea Legalitatii Actelor din prefectura. Fostul prefect de Dolj, Ion Calin, presedintele comisiei care a aprobat dosarul incomplet al lui Rudeanu, a declarat ca nu-si mai aduce aminte despre ce teren este vorba. „Erau foarte multe cereri atunci. Este greu de crezut ca din dosar sa lipseasca tocmai documentul prin care se atesta dreptul de mostenitor, dar daca s-a intâmplat asa, atunci responsabila este Directia Juridica. Eu doar am semnat. Controlul legalitatii l-au facut juristii“, s-a disculpat Ion Calin.
Pâna când vor gasi documentele „ratacite“, autoritatile sunt pe punctul de a gira unul dintre marile tunuri imobiliare date dupa 1989. Yvonette Rudeanu urmeaza sa fie pusa in posesie cu peste o suta de hectare de teren arabil si padure, conform anexelor validate la Legea nr. 247/2005. O parte din teren, 42 de hectare, este ceruta exact pe amplasamentul actual al Aeroclubului Oltenia, pamânt care l-a facut pe ministrul Berceanu sa ameninte cu „sânge pe pereti“. Pentru obtinerea acestei suprafete a intrat in scena si avocatul de casa al lui Dinel Staicu, Bogdan Firuleasa. Contactat telefonic, acesta a sustinut ca toate documentele de atestare a dreptului de mostenire al batrânei Rudeanu se afla in dosarul depus la Prefectura Dolj. Daca intentiile lui Staicu, Firuleasa si Rudeanu sunt clare, legatura acestora cu Maria Viisoreanu ramâne invaluita in ceata.
