Mostenitorul de drept al averii generalului Alexandru Viisoreanu exista. Gazeta de Sud a primit un e-mail de la o persoana din Germania, prin care ni se comunica faptul ca nepotul generalului, Paul Viisoreanu Depner, traieste intr-un oras din Germania si la rândul lui are doi copii. Redactorii GdS au descoperit ca si sotia lui Sandi Viisoreanu, fiul generalului, este in viata. In acest timp, pradatorii averii Viisorenilor se dadeau de ceasul mortii sa completeze dosarul din Prefectura Dolj, care a stat la baza retrocedarilor frauduloase.
Averea familiei Viisoreanu, estimata la câteva mii de hectare de terenuri, a fost praduita de doua pretinse mostenitoare, Yvonette Gabrielle Rudeanu din Craiova si Gabriela Cealic din Brasov, prin intermediul mandatarilor si avocatilor craioveni, ajutati de „incompetenta“ juristilor Prefecturii Dolj. GdS a aratat in materialele anterioare ca singurul indreptatit la retrocedarea averii in discutie este Sandi Viisoreanu. Pretinsele mostenitoare, desi stiau de existenta acestuia si de plecarea lui in Germania impreuna cu familia, l-au exclus de la mostenire in anul 2002, când au obtinut de la Brasov un certificat de calitate de mostenitor nr.124, prin care probau dreptul la mostenirea averii lui Alexandru Viisoreanu. Yvonette Rudeanu a declarat in urma cu câteva zile redactorilor GdS: „Sandi a plecat in Germania si am incercat sa dau de el, dar nu stiu unde este. Nu stiu nici daca este mort, nici daca este viu“. Un e-mail sosit pe adresa redactiei, ca reactie la articolele publicate, ne dezvaluia adresa si telefonul Martinei Viisoreanu Depner, fosta sotie a lui Paul Viisoreanu Depner, fiul lui Sandi Viisoreanu si nepotul generalului Alexandru Viisoreanu. Martina a mai dezvaluit ca socrul sau, Sandi, a decedat in urma cu zece ani, dar ca soacra sa traieste in acelasi oras cu fostul ei sot, Paul. Martina a fost surprinsa sa afle ca Paul Viisoreanu ar putea mosteni o avere estimata la câteva milioane de euro.
Reteaua din jurul averii Viisorenilor a dat in clocot
Zilele acestea, in Prefectura Dolj a fost agitatie deoarece prefectul Nicolae Giugea a cerut sa vada dosarul pe baza caruia s-a facut retrocedare averii familiei Viisoreanu. Ca si noi, a constatat ca dosarul nu continea nici o dovada a dreptului de mostenire, ci doar certificatul nr. 124 din anul 2002 (care fusese emis la un an dupa ce Rudeanu si Cealic fusesera validate ca mostenitoare prin hotarârea comisiei judetene nr. 816 din 27. 09. 2001 pentru zece hectare teren forestier in Podari). Certificatul cu pricina prezinta probleme de legalitate daca avem in vedere faptul ca actul a fost emis de un notar din Brasov, oras care nu este ultimul domiciliu al decedatei Gabriela Viisoreanu, sotia generalului, asa cum prevede Legea nr. 36/1995, legea notarilor publici, ci doar localitatea in care si-a gasit sfârsitul in 1973. Certificatul de calitate de mostenitor trebuia emis de un cabinet notarial din Craiova, orasul unde si-au avut ultimul domiciliu Gabriela si Alexandru Viisoreanu. Crezând ca-l pacalesc inca o data pe prefect, juristii au facut rost de un document care, in opinia lor, face dovada dreptului legal de mostenire al Yvonettei Rudeanu dupa Maria Viisoreanu, cumnata generalului Viisoreanu. Conform acestui document, care este un act de partaj semnat in 1922, Maria Viisoreanu, dupa care Yvonette Gabrielle Rudeanu a obtinut zece hectare de teren forestier tot in Podari, a fost sotia colonelului Ion Viisoreanu, fratele generalului Alexandru Viisoreanu. Partajul s-a facut pe averea Aureliei Viisoreanu, mama celor doi ofiteri Viisoreanu, pe care o primise dota la casatorie de la parintii sai. Pe lânga faptul ca actul de partaj, prezentat de juristi ca mare descoperire, nu demonstreaza dreptul Yvonettei Rudeanu la averea Viisorenilor, acesta nu contine nici un fel de informatii cu privire la detinerea de paduri.
Juristii prefecturii, ca la clasa intâi
In lipsa altor probe, juristii prefecturii sustin in continuare ca Yvonette Rudeanu avea dreptul la averea Mariei Viisoreanu doar pentru ca stiau ei ca aceasta ar fi fost sora cu Alexandru Viisoreanu.
Eugen Marinescu, directorul Directiei de verificare a legalitatii actelor din Prefectura Dolj, a spus: „Rudeanu avea dreptul sa solicite terenuri pâna la 50 de hectare si padure nelimitat de la fiecare autor in parte. Noi nu stam sa analizam legalitatea actelor pentru ca ele au fost emise de institutii care isi asuma raspunderea. Este adevarat ca in dosarul de la Legea nr. 247/2005 nu sunt documente care sa probeze rudenia Yvonettei Rudeanu cu Maria Viisoreanu, dar acestea sunt in dosarul pe Legea nr. 1/2000“. Referitor la afirmatia lui Eugen Marinescu, Constantin Belu, doctor in drept, cadru universitar al Facultatii de Drept din Craiova si avocat pledant, a spus: „In nici un caz Yvonette Rudeanu nu o putea mosteni pe Maria Viisoreanu. Yvonette era ruda cu Gabriela, sotia lui Alexandru Viisoreanu, si nu cu Maria, care era cel mult cumnata cu Gabriela. In conditiile in care nu exista nici macar un document care sa probeze succesiunea si in acest caz nici nu ar putea exista, nu se pune problema de mostenire“.
Juristii prefecturii i-au dat Yvonettei Rudeanu zece hectare de padure ca si când acestea ar fi fost ale Mariei Viisoreanu. Din surse credibile, am aflat ca prefectul de Dolj, Nicolae Giugea, va reanaliza toate dosarele de retrocedare a pamânturilor din jurul Craiovei. Se va intâmpla ceva in cazul in care se va constata ca averea Viisorenilor a fost praduita cu acceptul prefecturii?
