Seceta a ucis orice speranţă în sufletele fermierilor din judeţul Dolj. 43.458 ha cultivate cu păioase şi culturi de primăvară, asigurate la firme specializate, sunt compromise de seceta prelungită şi de iarna fără precipitaţii. Guvernul va trebui să declare Doljul judeţ calamitat pentru ca fermierii care şi-au asigurat culturile să poată beneficia de ajutorul statului.
Seceta prelungită din primăvara aceasta combinată cu efectele unei ierni fără precipitaţii au făcut din judeţul Dolj un fel de Sahara a României. Apreciind că nu vor putea să scoată nici cheltuielile făcute cu înfiinţarea culturii, ţăranii cu suprafeţe mici cultivate cu grâu au început încă de săptămâna trecută să-l cosească pentru a-l transforma în furaje pentru animale. Grâul de pe cele 180.000 ha va intra aproape în totalitate sub brazda arăturilor de toamnă pentru că preţul recoltatului este mult mai mare decât cel al celor câtorva sute de kilograme ce se vor putea aduna anul acesta de pe un hectar.
Statul plăteşte despăgubiri doar asiguraţilor
Conform Legii nr. 381/2001, nici un proprietar de teren cultivat nu va putea să primească subvenţii de la stat pentru diminuarea efectelor secetei dacă nu are cultura asigurată la o firmă de specialitate. „Până acum am primit înştiinţări de la fermierii care şi-au asigurat culturile şi care sunt afectaţi de secetă. Suprafaţa raportată ca fiind calamitată din cauza secetei este de 43.458 ha. În ţară mai sunt 11 judeţe unde seceta a făcut ravagii. Chiar şi în situaţia în care judeţul va fi declarat calamitat, nu toţi proprietarii de teren vor primi despăgubiri, ci doar aceia care şi-au asigurat culturile conform Legii nr. 381/2001, legea calamităţilor naturale“, a spus Cornel Popa, directorul general al Direcţiei Agricole Dolj. Construirea sistemului de irigaţii în judeţ a permis irigarea a 300.000 de hectare. Prin distrugerea lui începută în urmă cu 17 ani nu se mai pot iriga acum decât aproximativ 60.000 de hectare, şi acestea cu mari probleme tehnice.
Micii proprietari vor fi şi mai săraci
Anul trecut, Doljul a avut 58.000 ha de teren care au stat multe luni sub ape şi pentru care proprietarii din zonele inundate din sudul judeţului nu au primit nici un leu despăgubiri ,deoarece ţăranii proprietari nu şi-au asigurat culturile. Nici anul acesta situaţia nu stă mai bine, micii proprietari de terenuri fiind tot fără contracte de asigurări. Doar marii fermieri care administrează mii de hectare au încheiat asigurări şi vor putea să beneficieze de despăgubirile acordate de guvern. Cei 20-30 de lei pe an cât trebuie să plătească un proprietar pentru un hectar asigurat la o firmă de specialitate i-ar scuti pe mulţi dintre cei care practică agricultură de subzistenţă de un an greu ce se poate transforma rapid într-unul de foamete. În condiţiile în care statul plăteşte jumătate din prima de asigurare, iar contractele pentru micii proprietari sunt atât de rare, situaţia nu se poate explica decât ori prin faptul că firmele abilitate nu sunt interesate de micii proprietari, ori procedura de asigurare este greoaie, ori specialiştii de la camerele agricole comunale nu fac nimic pentru lămurirea acestei probleme.
