Parada personajelor din lumea circului, muzica şi dansurile populare i-au încântat pe craioveni.
Mii de oameni au asistat aseară la parada circului şi la spectacolul de pe scena din Piaţa „Mihai Viteazul“. Actori ai Teatrelor „Marin Sorescu“ şi „Elena Teodorini“ din Craiova, „Elpis“ din Constanţa, „Radu Stanca“ din Sibiu, „Tony Bulandra“ din Târgovişte, „Lucia Sturza Bulandra“ din Bucureşti, studenţi de la Facultatea de Sport şi Catedra de Artă Dramatică din cadrul Universităţii Craiova, elevi ai liceelor din Bănie, dansatori ai Ansamblului „Maria Tănase“ au jucat pentru o seară roluri de clovni, artişti de circ, acrobaţi. La parada „Lumea circului – Omagiu omului care mai ştie să râdă“ au defilat zeci de personaje costumate în animale din arena circului: maimuţe, girafe şi zebre. Nu au lipsit elefantul uriaş, care din când în când scotea pe trompă artificii, jongleriile cu focul şi oamenii pe picioroange. Atracţiile au fost însă trabantul clovn cu un nas specific, trabantul accesorizat cu girafă deasupra, un altul cu un cal sau cu o zebră. Hohotele de râs nu au lipsit de la parada circului. Maşinuţele Trabant dădeau din când în când semne de oboseală, născând comentarii în rândul asistenţei. Şi totuşi, şi-au dus misiunea la bun sfârşit, chiar dacă fumul lor făcea ca spectatorii să strâmbe din nas. Două bătrânele, vrăjite de jocul artiştilor de circ şi cu gândul probabil la vremurile copilăriei, băteau frenetic din palme. Şi pentru ca spectacolul să fie complet, jongleriile cu foc au încins atmosfera la final. Apoi, personajele paradei s-au retras, lăsând loc pe scenă actorilor şi dansatorilor. Focurile de artificii s-au aprins şi alţi clovni au urcat pe scenă. A fost seara în care omenii şi-au amintit să râdă.
Hai să-ntindem hora mare!
Dacă e vineri seară e joc şi voie bună. În cartierul Craioviţa Nouă s-a dat un chef pe cinste de Zilele Municipiului Craiova. Cei mai îndrăgiţi cântăreţi de muzică populară şi dansatorii Ansamblului Folcloric „Maria Tănase“ au încins atmosfera şi i-au făcut pe craioveni să uite de frig şi de griji. Gazdă bună le-a fost Niculina Stoican, care a adus în scenă, rând pe rând, nume mari ale muzicii populare româneşti: Maria Ciobanu, Laura Lavric, Sava Negrean Brudaşcu, Stana Izbaşa, Cornelia şi Lupu Rednic, Steliana Sima, Constantin Enceanu, Petrică Mîţu Stoian şi mulţi alţi interpreţi, care au cântat şi au dansat patru ore. Nu a durat mult până ce craiovenii
s-au prins în joc, au învârtit horele şi sârbele şi au chiuit aşa cum numai oltenii adevăraţi ştiu să o facă. Au stat deoparte cei mici şi cei bătrâni, care, lipiţi de gardurile de protecţie, îi priveau fascinaţi pe cântăreţi. Bătrânele îşi ştergeau câte o lacrimă cu batista atunci când Maria Ciobanu le cânta de dor şi jale, iar copiii chiuiau şi aplaudau la jocurile şi cântecele pline de voie bună ale Corneliei şi ale lui Lupu Rednic. „Vreau să iau autografe de la toţi că îmi plac şi îi ascult mereu acasă. Îi cunosc. Uite-l pe Lupu, pe Cornelia şi pe Maria Ciobanu. Mai îmi plac Mîţu şi Enceanu“, a spus Bianca, o fetiţă de şapte ani care ţinea în mână mai multe foi şi un pix şi le făcea cu mâna cântăreţilor favoriţi. Şi cum de la un chef oltenesc nu poate lipsi băutura şi friptura, cei prezenţi s-au încâlzit la un pahar de vin şi au pus micii şi friptura pe grătar. De atâta joc şi voie bună, câţiva craioveni şi-au rătăcit copiii prin mulţime. Micuţii au fost recuperaţi de jandarmi şi aduşi pe scenă, unde
şi-au strigat părinţii. Imediat mama, tata sau bunica au venit să îşi ia odraslele, care au primit între timp mângâieri şi autografe de la vedete. Petrecerea s-a prelungit până târziu, în noapte, când pe cer au apărut artificii.
