Fostul director al uzinei Electroputere, Cornel Mondea, a dezvoltat împreună cu familia şi foşti angajaţi un grup de firme paralele, care au înregistrat la OSIM locomotiva electrică Phoenix – care în prezent este în teste.
Craiova ar putea deveni în curând centrul producţiei româneşti de locomotive, în condiţiile în care două companii de profil au demarat procedurile în acest sens. Prima dintre ele este Electroputere SA, mamutul industrial preluat de curând de compania saudită Al Arrab Contracting Company. Preşedintele CA al companiei, iordanianul Fathi Taher, a declarat de curând că specialiştii societăţii lucrează la proiectarea unui nou model de locomotive, care va ieşi pe porţile fabricii oltene în cel mult doi ani. „Specialiştii noştri lucrează deja la acest proiect, care se va întinde pe o perioadă de cel mult 18 luni. De licenţă nu poate fi vorba, pentru că sunt prea multe condiţii, dar aceasta nu înseamnă că nu vom colabora cu firme de profil“, a declarat Taher.
Trebuie spus că în prezent, managementul Electroputere SA este asigurat de o echipă condusă de Olof Westamn, fost director în cadrul grupului helveto-suedez ABB. Istoria de 40 de ani a locomotivelor electrice produse la Electroputere se leagă de suedezi. Primele locomotive autohtone au fost produse în 1967, sub licenţa concernului suedez ASEA, acestea fiind modelele Co-Co, cu o putere de 5.100 kW. Cel mai mare beneficiar a fost CFR, care a comandat 932 de bucăţi, dar s-au făcut exporturi şi în China, Bulgaria şi fosta Iugoslavie.
Concomitent, modele de locomotive electrice (LE) au fost dezvoltate şi la fabricile din Niş şi Rade Koncar – Zagreb (Croaţia). Cele două ţări au colaborat la producţia de locomotive, pentru că operau sub licenţă comună ASEA. Ultima locomotivă electrică fabricată la Electroputere Craiova a ieşit pe poarta fabricii în 1991, având pe caroserie plăcuţele originale ASEA – Suedia 1965. Între timp, ASEA a fuzionat cu elveţienii de la Brown Bovery Company, rezultând grupul ABB, din cadrul căruia provine Olof Westman şi ceilalţi membri ai staff-ului Electroputere. Uzina craioveană va intra pe o piaţă dominată de marile concerne, care în Europa îi are reprezentanţi pe ABB (Elveţia-Suedia), Alstom (Franţa) sau Siemens (Germania). Directorul fabricii de locomotive din cadrul Electroputere Craiova, George Bucur, spune că societatea se va orienta spre producţie de locomotive diesel şi nu electrice, ca până acum. O explicaţie ar putea fi faptul că piaţa din Orientul Mijlociu, pe care speră să intre societatea după venirea patronilor arabi, nu dispune de linii electrificate.
„Nu vom importa componente pe care le produce deja Electroputere. Doar motorul diesel îl vom importa“, ne asigură directorul diesel. Ultimele negocieri au fost purtate cu americanii, locomotivele putând fi echipate cu motoare produse de EMD, divizia de locomotive a gigantului General Motors (GM). Trebuie spus că în România nu se produc în prezent locomotive electrice. Siemens are o colaborare cu uzinele Astra Arad, unde fabrică automotoarele diesel cunoscute popular sub denumirea „Săgeata Albastră“.
Firme paralele prospere, lângă muribunda Electroputere
În paralel cu declinul Electroputere din ultimii 19 ani, în Craiova s-au dezvoltat mai multe firme paralele, cea mai mare parte dintre ele fiind înfiinţate de foşti angajaţi şi specialişti ai uzinei. Una dintre societăţile în cauză este Softronic SRL, care are sediul administrativ într-un imobil din strada Unirii, nr. 37 – aflat în centrul oraşului. Acţionarii firmei sunt Ionel Ghiţă (30%), Augustin Popescu (26,69%), Ion Gârniţă (26,69%) şi Oana Miulescu (16,6%). Oana Miulescu este una şi aceeaşi persoană cu Oana Mondea, fiica fostului director general al Electroputere SA, Cornel Mondea. Preşedintele CA, Ionel Ghiţă, a fost până acum zece ani profesor de limba franceză la unul dintre liceele oraşului. Cumnatul său, Augustin Popescu, ca şi Ion Gârniţă, au fost cercetători la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Încercări pentru Electrotehnică (ICMET) Craiova – institut aflat în ograda Electroputere Craiova. Aşa după cum îi spune şi numele, Softronic s-a bazat la început pe partea de soft a locomotivelor româneşti, pe care le-a dotat în timp cu vitezografe – sisteme de măsurare a vitezei. Gurile rele spun că baza vitezografului a fost temă de cercetare în institut, iar cercetătorii au brevetat-o la OSIM după 1990 pe propria firmă. Cert este că firma s-a dezvoltat, iar acţionarii au dezvoltat un grup în jurul ei, din care fac parte mai multe entităţi. Una dintre ele este Romtronic SRL, firmă deţinută de Ionel Ghiţă (30%), Augustin Popescu (26,6%), Ion Gârniţă (26,6%) şi Oana Miulescu (16,6%). Altă firmă este Softrans SRL (transport feroviar), firmă la care acţionari sunt Ionel Ghiţă (33,3%), Ion Gârniţă (33,3%) şi Augustin Popescu (33,3%). Lista societăţilor din grup continuă cu Compania de Mecanică Feroviară SRL, care are ca obiect principal de activitate operaţiunile de mecanică generală, asociaţii fiind Ion Gârniţă (20%), Augustin Popescu (20%), Ionel Ghiţă (20%), Mihai Miulescu (soţul Oanei, ginerele lui Cornel Mondea) – 20% şi Ionel Şerban (20%). Acţionarii menţionaţi sunt implicaţi şi la Softconstruct SRL, care este deţinută de Costel Georgescu (10%), Augustin Popescu (30%), Ionel Ghiţă (30%) şi Ion Gârniţă (30%) şi are ca principal domeniu de activitate construcţia de clădiri şi lucrări de geniu civil. În fine, Ion Gârniţă şi-a înfiinţat propria societate de cercetare, sub numele de Archy SRL. Companiile din grup au raportat pe anul 2007 o cifră totală de afaceri de 14,5 milioane de euro şi un profit net de 3,84 milioane de euro.
Deputatul Mătuşa, partener cu Mondea
Tot în domeniul reparaţiei şi construirii de material rulant mai activează şi Promat SRL – deţinută 100% de deputatul PRM de Dolj, Tudor Mătuşa, şi Reloc SA – aflată vizavi de Electroputere Craiova. Reloc SA a câştigat numeroase contracte cu CFR pentru reparaţiile de locomotive, intrând şi în Top 300 Capital, al celor mai bogaţi români. El a fost ajutat de Cornel Mondea, în acea perioadă prefect de Dolj şi director din umbră la concurentul de stat Electroputere – funcţie în care s-a întors şi a stat până la venirea arabilor. Reloc SA are ca principal domeniu de activitate repararea şi întreţinerea altor echipamente de transport. Societatea este deţinută de Confero SRL (93%), Broadhurst Investments Limited (0,07%) şi RCI International SRL (0,004%). Acţionarii Confero SRL sunt Mihail Răduţoiu (16,6%), Dumitru Bănuţ (16,%), Mihai Miulescu (16,6%) şi Floarea Mondea (33,3%) – soţia lui Cornel Mondea şi una dintre patroanele lanţului de farmacii 3 F. Mondea figurează alături de Augustin Popescu şi Ion Gârniţă pe solicitarea de patentare a motorului electric de curent continuu modernizat pe care preşedintele Softronic, Ionel Ghiţă, spune că s-a depus la OSIM. Acesta nu recunoaşte însă implicarea sa în cazul de faţă. „Ce legătură am eu cu ce fac ginerele sau copiii. Eu lucrez acum la Reloc, sunt preşedinte de CA“, a spus Mondea.
Locomotiva Phoenix – surpriza Softronic
Din legăturile profesionale şi de familie menţionate mai sus s-a născut proiectul locomotivei electrice Phoenix, produsă anul acesta de Softronic, într-un singur exemplar, deocamdată.
Societatea Softronic a înregistrat la OSIM marca Phoenix, care funcţionează la curent continuu, la 6.600 kW. Potrivit reprezentanţilor firmei, motorul şi transformatoarele au fost furnizate de Electroputere Craiova, iar boghiurile – de Caromet Caransebeş. Reprezentanţii Softronic spun că vitezograful şi partea electronică sunt patente ale firmei, dar că locomotiva include şi softuri produse de Mitsubishi. „Toate locomotivele din România sunt dotate cu vitezografe de la noi. În plus, am depus documentaţia la OSIM pentru patentarea unui motor electric pentru curent continuu modernizat, care va face trecerea către motoarele asincron, alimentate la curent alternativ“, a explicat preşedintele CA, Ionel Ghiţă. Softronic susţine că are capacitatea ca în 2010-2012 să producă prima locomotivă românească dotată cu motor asincron, alimentat la curent alternativ. De asemenea, firma susţine că de locomotivele Phoenix sunt foarte interesaţi operatori privaţi de transport din Ungaria. „Un avantaj al acestei locomotive este că este ieftină în comparaţie cu altele de pe piaţă. Spre exemplu, am înţeles că unii operatori privaţi vor cumpăra locomotive de la Siemens la preţul de 3,7 milioane de euro bucata. La noi, costurile de producţie se ridică la circa două milioane de euro“, a mai spus Ghiţă. Carcasa locomotivei, care a fost înregistrată la OSIM, este producţie proprie, iar locomotiva a fost asamblată în halele Softronic de la marginea Craiovei. Primul exemplar a fost prezentat în cadrul Galelor Club Feroviar prilejuite de Zilele Feroviare 2008 şi se află în această perioadă în teste la Făurei. El trebuie să primească un certificat din partea Autorităţii Feroviare Române (AFER) – RAR-ul feroviar – pentru a putea circula pe calea ferată.
