Primăria, în Rovine

Craiovenii din Rovine au umplut la refuz sala în care a fost organizată întâlnirea „Fii vocea cartierului tău!“, marţi, la Liceul Teoretic „Tudor Arghezi“. Mulţi au fost prezenţi şi la precedenta confruntare cu autorităţile locale, din mai 2007. Ei au recunoscut că primăria s-a implicat în administrarea anumitor sectoare numai după sesizările făcute în această campanie.

Asfaltul, făcut praf

În parcări sau pe alei, asfaltul are numai gropi, chiar şi acolo unde a fost reparat anul trecut. „Parcarea de la blocurile F17-F24 este plină de găuri", a spus Mihai Urziceanu, preşedintele Asociaţiei de proprietari nr. 3 Rovine. „Strada Bârseşti este distrusă", le-a adus la cunoştinţă edililor Petre Morgan. Situaţii similare sunt pe aleile din zona blocului J27, unde locatarii spun că asfaltul turnat în 2008 este acum „luat cu mătura când face Salubritatea curăţenie". Primarul Antonie Solomon a recunoscut că oamenii au tot dreptul să fie indignaţi şi i-a asigurat că lucrurile se vor schimba din momentul în care întreţinerea străzilor va încăpea pe mâini mai bune. „Tocmai de aceea insistăm să dăm întreţinerea străzilor, a trotuarelor şi a parcărilor unui constructor care să ştie cum să le repare. Fiindcă după sistemul de până acum avem tot timpul probleme. A trebuit să vină o firmă din Bucureşti să ne arate cum se asfaltează", a declarat Solomon.

Terorizaţi de maidanezi

Locatarii din cartierul Rovine sunt speriaţi de câinii comunitari. Ei au cerut din nou ajutorul primăriei. Ion Gavrilă a spus la „Fii vocea cartierului tău!" că nu se mai poate trăi aşa, că unele blocuri sunt practic înconjurate de haite: „Ne mănâncă maidanezii!". Primarul Antonie Solomon i-a sfătuit pe oameni să aibă răbdare până la modificarea legislaţiei în domeniu: „Ştiţi bine că mai mult decât să-i sterilizăm nu avem ce să facem. Mai aşteptaţi puţin, legea se va modifica şi atunci vom vedea ce putem face". Oamenii spun că animalele fac şi multă mizerie. „Azi se mătură şi mâine apar tot felul de resturi, oase şi şoşoni aduşi de maidanezi de prin tomberoane. Se duce toată munca persoanelor care întreţin curăţenia", a spus Viorel Petrescu.

Fără apă potabilă

O craioveancă din cartierul Rovine susţine că administratorul reţelelor, Compania de Apă „Oltenia" SA, refuză nejustificat să-i racordeze locuinţa la sistemul de alimentare. „Am fost de nenumărate ori la companie şi nu vor să mă racordeze", a arătat Mihaela Georgescu. Directorul Companiei de Apă, Liviu Ioniţă, a motivat reticenţa subalternilor săi, explicând că femeia are nevoie de o procură de la vecini pentru introducerea unei conducte pe terenul acestora. „Îmi pare rău, dar nu mi s-a comunicat asta niciodată", a spus Mihaela Georgescu.

Mihai Urziceanu a sesizat că pe strada Gogu Constantinescu reţeaua de alimentare cu apă este făcută ciur, are pierderi, la fel ca ţeava care deserveşte blocurile J. În aceste cazuri, mai susţin craiovenii, apa nu ajunge la etajele superioare ale imobilelor. Locatarii de pe strada Bârsa au acuzat Compania de Apă şi de faptul că nu se îngrijeşte de conductele de canalizare, care se înfundă periodic. Directorul Liviu Ioniţă i-a invitat pe craioveni să vină la sediul unităţii.

Căldură la suprapreţ

Proprietarii unui apartament din blocul A48 au susţinut, la „Fii vocea cartierului tău!" că au plătit în noiembrie 2008 46 de lei pentru un metru cub de apă caldă. „Nu se plăteşte atât niciunde! Nu înţeleg de ce mi s-a facturat atât. Am întrebat la asociaţie şi mi s-a răspuns în doi peri: cine m-a pus să mă mut aici!", a spus Georgeta Călin.

Directorul Regiei Autonome de Termoficare Craiova, Tatian Tudorache, a promis că va verifica. „Într-adevăr, este mult. O să verificăm şi noi să vedem din ce cauză s-a întâmplat asta", a declarat acesta.

Control de fond la Asociaţia nr. 5

Inspectorii de specialitate ai Primăriei Craiova vor face un control de fond la Asociaţia de proprietari nr. 5 Rovine, din care face parte blocul în care apa caldă costă 46 de lei. La „Fii vocea cartierului tău!" au fost prezentate mai multe nereguli, deocamdată, neprobate. Locatarii au arătat că doresc să schimbe conducerea asociaţiei de mai multă vreme, însă nu au reuşit să convoace o adunare generală. „Ca să lămurim lucrurile, se va efectua controlul de fond la această asociaţie", a declarat primarul Craiovei.

Sensul unic, contestat

Instituirea sensului unic pe strada Petre Ispirescu a fost aprig contestată de craiovenii din cartierul Rovine. Ei spun că strada Petre Ispirescu era principala cale de intrare în cartier. Acum este interzis accesul dinspre Calea Bucureşti, iar craiovenii care locuiesc pe strada Petre Ispirescu, la 50 de metri de intersecţia cu strada Calea Bucureşti, sunt obligaţi să parcurgă trei kilometri ca să ajungă la locuinţă. Primarul Antonie Solomon a afirmat că sensurile au fost instituite în baza unor studii de trafic, în ideea fluidizării circulaţiei rutiere, însă, în funcţie de reevaluare, se va decide dacă sensul unic rămâne.

Termoizolarea, în stand-by

În cartierul Rovine sunt blocuri construite în urmă cu zeci de ani. Locatarii vor să ştie care este soarta acestor imobile. Ei sunt îngrijoraţi din pricină că nimeni nu susţine cu adevărat un program de expertizare, de reparaţii şi termoizolare. Primarul Antonie Solomon a declarat că guvernul Boc lucrează la un proiect de act normativ prin care să fie reglementată finanţarea în cazul unor astfel de intervenţii. „Am fost asigurat că vor fi modificate normativele, astfel încât locatarii să plătească foarte puţin pentru termoizolare şi să nu plătească un ban pentru auditare şi expertizare. Dar şi aici trebuie să mai aveţi răbdare. Pe plan local, nici nu poate fi vorba să susţină bugetul astfel de proiecte, fiindcă sunt mult prea costisitoare", a spus Solomon.

Deşeuri selectate

În cartierul Rovine vor fi aduse în acest an eurocontainere speciale pentru selectarea deşeurilor, a declarat directorul Serviciului Public de Salubritate Craiova, Sorin Ciobanu. Întrebat de locatarii din cartier de ce nu se practică această metodă de colectare a gunoiului menajer, Ciobanu a spus că a fost demarat experimental un proiect în anii trecuţi, cu recipiente obişnuite, însă peturile şi celelalte resturi nealimentare dispăreau.

„Proiectul nu a dat rezultate atunci, fiindcă doar în containerele pentru resturi alimentare mai găseam gunoi. Restul era ridicat de romi şi atunci oamenii şi utilajele se deplasau degeaba", a spus directorul Sorin Ciobanu la „Fii vocea cartierului tău!".