Agenţia Naţională pentru Locuinţe denaturează noţiunea de bloc construit din banii statului. 40 de familii din Drăgăneşti-Olt, proaspăt chiriaşe într-un bloc ANL, sunt obligate să plătească în plus sute de lei pentru racordul la gaze, deşi agenţia a achitat deja banii pentru introducerea conductelor în fiecare apartament. În plus, zona din jurul blocului arată ca o junglă.
Conform legii, tinerii până în 35 de ani pot primi repartiţie într-un bloc ANL construit pe banii statului, unde să stea cu chirie pe o perioadă de cinci ani. Cum cererile depăşesc de câteva zeci de ori numărul de apartamente disponibile, cei care se mută într-un bloc ANL pot spune că l-au apucat pe Dumnezeu de picior. Pentru tinerii din Drăgăneşti-Olt, casa de la ANL s-a transformat într-o povară greu de dus. După ani de aşteptare, aceştia au primit repartiţiile, dar nu se pot muta în apartamente deoarece nu au gaze, pe motiv că trebuie să plătească sute de lei în plus pentru racordurile individuale. Şi asta în condiţiile în care primăria din localitate şi ANL au cheltuit bani grei pentru sistemul de conducte. „Noi am plătit pentru a trage gazul din conducta principală până la scara blocului, iar ANL a plătit pentru conductele de pe casa scării până în apartamente“, a declarat arhitectul-şef al primăriei din Drăgăneşti-Olt, Ionel Preoteasa. Unul dintre „fericiţii“ chiriaşi, George Nicolescu, se plânge de costurile suplimentare neprevăzute. „De unde să dăm noi aceşti bani? Nu e suficient că am plătit chiria în avans pe trei luni şi nu putem să stăm în casă, pentru că nu avem gaze? Ne-am bucurat prea devreme că am primit repartiţii, dar locuim tot pe unde apucăm. Nu mi se pare normal ca noi, chiriaşii, să plătim aceşti bani“, a spus acesta. Pentru a-şi putea încălzi mâncarea pe aragaz, cele 40 de familii ar trebui să plătească pentru întocmirea unui proiect şi montarea unui detector de gaze, costul total ridicându-se la aproape o mie de lei. Potrivit reprezentanţilor Distrigaz Sud, montarea detectorului de gaze este obligatorie începând cu 1 ianuarie 2008, iar acest lucru cade în sarcina celui care locuieşte în apartament. Un ordin al ministrului economiei şi comerţului din 2004 spune că montarea detectoarelor este obligatorie în încăperile dotate cu geamuri termopan cu o grosime mai mare de patru milimetri, aşa cum sunt şi ferestrele de la blocurile ANL. Ilie Orzaţă, cel care întocmeşte noile proiecte de racord, a declarat că nu este nici o problemă dacă locatarii nu vor să plătească. „Firma care montează detectoarele de gaze m-a ales pe mine să întocmesc proiectele deoarece eu am făcut şi proiectul prin care primăria a tras conducta până la scara blocului. Nu e nici o problemă dacă oamenii nu vor să plătească. Unora le-am şi dat banii înapoi. Până acum am făcut 13 proiecte din 40“, a spus Orzaţă.
Butelii în bloc cu instalaţie de gaze
Locuinţele închiriate tinerilor din Drăgăneşti nu suferă numai de lipsa gazelor. Blocurile sunt înconjurate de şanţuri în care au crescut bălării, resturile de materiale de construcţii zac aruncate până în gura scării. Spaţiul unde ar fi trebuit să fie locuri de parcare este plin de bolovani. Paradoxal, blocurile au fost terminate în urmă cu doi ani, dar zona arată ca un şantier în lucru. Două ghivece cu flori la un balcon amintesc că aici locuieşte cineva. În rest, pustietate. „Aici nu stă nimeni. Doar un poliţist am auzit că mai vine şi doarme pe jos, pe saltea. Probabil nici nu se vor muta prea curând. Oamenii au copii, nu pot sta fără gaze şi în condiţiile astea“, spune Nicolescu. Primăria ridică neputincioasă din umeri. „Blocurile astea au avut defecte de la început la instalaţiile sanitare. Deşi au fost gata acum doi ani, repartiţiile s-au dat abia anul acesta, din cauza discuţiilor din comisii. Eu nu văd logica pentru care trebuie plătiţi bani în plus pentru racordul la gaze şi vă garantez că oamenii îşi vor cumpăra butelii. Important este că vor avea căldură la iarnă, deoarece centrala termică funcţionează“, a declarat primarul Sorin Ghiţă.
Potrivit arhitectului-şef Ionel Preoteasa, platforma din faţa blocului ar trebui betonată de firma SC Scadt SA din Slatina, care a construit blocul. „Construcţia are doi ani garanţie. În iulie 2007, ANL şi Scadt au semnat procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, iar în acest an ar trebui făcută recepţia finală. Noi am făcut adrese către constructor şi au zis că vin să remedieze. Au termen până în iulie“, a spus Preoteasa.
După predarea construcţiei, ANL nu mai este interesată ce se întâmplă cu locatarii. „Atâta timp cât am predat blocul către Primăria Drăgăneşti-Olt, nu mai este problema noastră“, au declarat reprezentanţii ANL. În ciuda insistenţelor redactorilor GdS, firma Scadt, deţinută de senatorul PSD Ion Toma, nu a formulat un punct de vedere până la închiderea ediţiei.
