Intenţionăm să sfârşim a doua zi cu o seară plăcută la res-taurant şi un tur al cluburilor din Craiova, pentru colegii bucureşteni necunoscători. Zis şi făcut.
În prima parte, cina este servită pe muzica lui Nelu de la Craiova – binecunoscut interpret de muzică lăutărească şi de petrecere, rom de origine – pe care şi-o recunoaşte cu mândrie – asemenea colegilor de formaţie: Octavian Răzbel, zis Talent, Gabi Duţă, zis Frumosu, Liviu Maria, zis Percuţie, toţi instrumentişti pe sprânceană, cu studii de muzică la activ.
Partea a doua a serii se dovedeşte însă de departe cea mai palpitantă. Luând aminte la păţania lui Nelu – povestită între două melodii – cum că nu ar fi fost primit într-un club din pricina „culorii“ sale mai închise, mergem să verificăm. Ajungem în spatele târgului comercial Pelendava, acolo unde funcţionează de o vreme un elegant club de bowling. „Coloraţii“ noştri – Ciprian Necula (amintim, coordonator SPER) şi Marian Pârvu (responsabil cu logistica), nedeghizaţi, deci romi de etnie, intră în joc: încearcă să intre în club, ca orice cetăţean obişnuit. Surpriză: cei doi bodyguarzi îi opresc la mai mult de trei metri de intrare.
„Nu au voie decât cei cu legitimaţie de membru“, li se anunţă ameninţător. Băieţii insistă, cu toată politeţea. Paznicii nu se înduplecă. Ba chiar se apropie tot mai mult de Ciprian şi Marian, dându-le de înţeles că nu au nici o şansă. Din spate, ajungem şi noi, „blonzii“ – jucându-ne rolul de necunoscuţi faţă de cei doi romi. Amabili şi aproape protectori, bodyguarzii ne fac semne precipitate să trecem. „Haideţi, intraţi, repede, repede, că scăpăm noi de ţiganii ăştia“. La timp să înregistrăm cu reportofoanele…
Evident că lucrurile iau cursul normal: se cheamă poliţia, se prezintă faptele, se merge la Secţia 2, unde Ciprian Necula – redactor şi la TVR – semnează reclamaţia. Care, în mod firesc, ar trebui soluţionată curând.
Nu cred că mai miră pe nimeni dacă spunem că şi în cel de-al doilea club – Krypton – lucrurile stau identic şi la fel. Mai puţin prezenţa poliţiei, care e deja de prisos.
Ultima zi, cea de-a treia a vizitei delegaţiei de jurnalişti şi reprezentanţi SPER în comunităţile de romi din Craiova, are un singur obiectiv pe ordinea de zi: vizita în târgul de haine Romaneşti. Fără mare tam-tam, se iau interviuri, se fac poze, în care sunt surprinşi şi clienţii de bază ai comercianţilor romi: românii. „Păi e lumea săracă, frumoaso, d-aia vine să cumpere de la noi“, precizează stăpâna unei grămezi de haine aduse tocmai din Italia, „ultima modă“. Bucureştenii nu rezistă. În fond, e prima dată când calcă într-un asemenea loc: aşa că, în loc de rămas bun, îşi cumpără rapid câteva articole vestimentare, la preţ de saftea.
Au murit jumătate în Transnistria
Mihai Chiciu şi Stoican Ariocasan trăiesc din tinereţe în Faţa Luncii. Deşi vremurile s-au schimbat, au un pat pe care să pună capul şi copiii realizaţi, nu vor uita nicicând cum au pornit în viaţă: în fragedă copilărie, în ‘40, au fost deportaţi în Transnistria.
„Aveam cinci-şase ani“, povesteşte primul dintre bătrâni, cu faţa ciupită de arsuri, „ţiganii umblau cu cortul pe vremea aia, actele dispăruseră la bombardament, dar de loc eram din Craiova. Ne-au luat pe toţi şi, urcaţi în căruţe, cu trenul sau pe jos, am străbătut ţara. La fiecare oprire ne luau câte 50 de poliţişti să ne păzească, să nu fugim. Trei luni am făcut pe drum până în Transnistria, şi mulţi au murit până să ajungă acolo. Cât merge un cal şi o căruţă? O zi, hai două. Aşa şi omul, dacă nu-i dai de mâncare… Cădeau oameni, fete tinere, copii. Iar când am ajuns, ne-au pus într-un grajd lung, fără paturi, şi stăteam acolo cu boli, cu păduchi, nemâncaţi, nespălaţi. Ne-am întors în ‘43 aproape jumătate din câţi plecaserăm…“.
Poliţia nu a dat nici un răspuns
La o săptămână de la eveniment, Ciprian Necula nu a primit nici un semn de la Secţia 2 Poliţie Craiova. Reprezentantul SPER a mai făcut încă o plângere, de această dată la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Concluzii
Ciprian Necula, coordonator proiect PHARE Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă:
„Nu am văzut nimic surprinzător la Craiova. Sunt romi săraci, sunt şi bogaţi, şi certaţi cu legea, şi împăcaţi cu ea. Cât priveşte cluburile şi interdicţia accesului romilor în ele, fenomenul se petrece şi în Bucureşti. E drept însă că nu sunt atât de multe localuri care să nu-i primească, iar atitudinea nu este atât de vehementă… Una peste alta, SPER şi-a atins scopul: am dus ziariştii la firul ierbii, să vadă realitatea de la sursă. Am încercat în felul acesta să evităm stereotipul, să ia contact cu comunitatea, să vadă totul cu propriii ochi. Trei zile nu sunt însă suficiente. Din fericire, unul dintre ziarele centrale a început deja o campanie pentru combaterea discriminării. Iar noi ne continuăm programul: va urma o vizită în comunităţile de romi din Bacău, vor fi dezbateri pe tema discriminării, campanii TV şi audio care să susţină acest proiect al nostru. Sperăm ca, în timp, şi cu ajutorul autorităţilor, să reuşim să schimbăm atât aspecte din viaţa romilor, cât şi percepţia majorităţii asupra lor“.
