Ministerul Agriculturii stimulează comasarea terenurilor agricole. În cazul arendării, vârstnicii care nu mai pot munci pământul pot beneficia de o primă de cedare cuprinsă între 30 şi 100 de euro pe hectar pe an, în funcţie de durata contractului. Dacă vor să-l vândă, prima este de 100 de euro pe hectar.
Ministerul Agriculturii a propus o schemă de ajutor de stat pentru stimularea comasării terenurilor agricole situate în extravilan, beneficiari fiind cei care îndeplinesc cumulativ anumite condiţii, respectiv au vârsta de cel puţin 55 de ani şi sunt cu cel mult zece ani mai tineri decât vârsta normală de pensionare la data cedării, încetează definitiv orice activitate agricolă cu caracter comercial pe exploataţia cedată, au practicat agricultura timp de zece ani anteriori cedării şi vor să vândă sau să arendeze, total sau parţial, exploataţiile pe care le deţin în extravilan. În acelaşi timp, pentru a beneficia de prima propusă de Ministerul Agriculturii, persoanele fizice trebuie să fie încadrate în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale la data cedării, iar terenurile să nu facă parte din exploataţii comasate prin contracte de arendă sau alte contracte legale.
În ceea ce priveşte arendaşii sau cumpărătorii, aceştia trebuie să fie persoane fizice sau persoane fizice înregistrate şi autorizate în conformitate cu OUG 44/2008 şi să îndeplinească cerinţele aferente instalării tinerilor fermieri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală sau să aibă vârsta mai mică de 50 de ani, cesionar putând fi şi Agenţia Domeniilor Statului.
Cuantumul primei pentru cedare poate fi cuprins între 30 şi 100 euro/ha/an, în funcţie de durata arendării. Astfel, în cazul cedării exploataţiei prin arendare, 30 euro/ha/an pentru perioada de arendare de cinci ani, 50 euro/ha/an pentru perioada de arendare de zece ani, respectiv 100 euro/ha/an pentru perioada de arendare de minimum 15 ani.
În cazul cedării exploataţiei prin înstrăinare, prima de cedare este de 200 euro/ha.
Potrivit proiectului, se interzice scoaterea din circuitul agricol a terenurilor cedate în condiţiile prezentei legi, pentru o perioadă de cel puţin cinci ani de la data expirării contractului de arendă, respectiv zece ani de la data înstrăinării.
Primele pentru cedare se acordă cedenţilor o singură dată în cazul cedării prin înstrăinare sau timp de maximum 15 ani de la data cedării prin arendare, dar nu mai mult de data împlinirii vârstei de 70 de ani de către cedent, în cazul cedării exploataţiei prin înstrăinare, prima urmând să fie acordată numai pentru prima vânzare a suprafeţelor de teren agricol în cauză.
Plata primei pentru cedare se face în lei, anual, în primul semestru al anului următor celui pentru care aceasta este datorată la cursul de schimb leu-euro, publicat de Banca Naţională a României la data plăţii.
Acordarea primelor de cedare prin arendare încetează de drept în cazul în care contractele de arendare încheiate între cedent şi cesionar sunt denunţate înainte de termenele stabilite.
Dacă denunţarea contractului de arendă se face din culpa cedentului, acesta restituie în totalitate sumele primite până la data denunţării, ca primă pentru cedarea exploataţiei.
În cazul decesului cedentului, moştenitorii încasează prima pentru cedare datorată anului calendaristic în care s-a produs decesul, pe baza actelor doveditoare a calităţii de moştenitor şi a certificatului de deces al cedentului. Măsurile se aplică pentru terenuri agricole de maximum 50 hectare inclusiv / cedent.
Pentru suprafeţe mai mici de 1 ha, prima pentru cedare se reduce proporţional cu suprafaţa arendată sau înstrăinată.
Sunt exceptate suprafeţele de teren agricol pentru care se acordă rentă viageră agricolă.
Servicii notariale şi cadastrale gratuite
Deţinătorii terenurilor agricole extravilane care vor să le arendeze sau să le înstrăineze pot beneficia, după caz, de servicii notariale şi de cadastru subvenţionate prin Programul naţional de înregistrare a proprietăţilor imobiliare, care se realizează pe baza planului multianual propus de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi aprobat de guvern. „Cesionarii care preiau prin cumpărare exploataţii de la cedenţi pot angaja credite în acest scop de la instituţiile de credit. Creditele bancare acordate cesionarilor de către instituţiile finanţatoare vor fi garantate cu terenurile achiziţionate. Creditele bancare pot fi garantate şi prin alte garanţii agreate de instituţiile de credit şi/sau instituţiile financiare nebancare, precum şi de fonduri de garantare“, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Resursele financiare necesare pentru plata primei pentru cedarea exploataţiei, precum şi pentru garantarea creditelor contractate pentru cumpărarea terenurilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Fermele mici reprezintă 93 la sută din total
În România se înregistrează un dezechilibru structural prin existenţa unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte mari. Totodată, dinamica ponderii populaţiei ocupate în agricultură din totalul populaţiei active arată o tendinţă de scădere treptată a acesteia. La sfârşitul anului 2008, dintr-un total al populaţiei civile ocupate de 8,75 milioane de persoane, în agricultură, vânătoare silvicultură activau 2,42 milioane de persoane.
Pe grupe de vârstă, se constată o îmbătrânire a forţei de muncă din această ramură. Astfel, peste jumătate din aceasta aparţine grupelor de vârstă de peste 45 de ani, iar ponderea populației ocupată în agricultură cu vârsta peste 55 de ani este în creștere.
Circa 60% din fermierii eligibili pentru plata pe suprafaţă au peste 60 de ani. Fermierii cu vârsta de peste 60 ani deţin circa 25% din suprafaţa eligibilă.
Conform Anuarului statistic al României 2009, 3.913.000 de exploataţii agricole individuale, respectiv 17.700 de exploataţii cu personalitate juridică, utilizează 65,2%, respectiv 34,8% din suprafaţa agricolă. Aceste dezechilibre influenţează negativ agricultura din ţara noastră şi competitivitatea acesteia.
Din prelucrarea datelor referitoare la plăţile unice pe suprafaţă acordate pentru anul 2010, fermele cu suprafeţe între 1-10 ha au reprezentat 93,5% din totalul fermelor şi au exploatat 32,3% din suprafaţa eligibilă pentru plățile directe pe suprafaţă, fermele între 10-100 ha au reprezentat 5,4% din totalul fermelor şi au exploatat 15,5% din suprafaţa eligibilă, iar fermele de peste 100 ha au reprezentat 1,1% din totalul fermelor şi au exploatat 52,2% din suprafaţa eligibilă.
Costel Olteanu (UNPCPR): Este un început bun, dar sunt multe de remediat
Contactat telefonic, Costel Olteanu, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), a salutat decizia Ministerului Agriculturii.
„La o primă lectură, pot spune că este un început bun, dar sunt multe lucruri de remediat. Proiectul de lege este o măsură aşteptată de fermieri, dar în forma actuală conţine multe inadvertenţe şi ambiguităţi, care pot da naştere unor inginerii financiare. În primul rând ar trebui să subliniem că este o lege a comasării exploataţiilor agricole, nu a terenurilor cu destinaţie agricolă, aşa cum reiese din titlul proiectului. Cred că nu este prea atent aşezat textul de lege, pentru că articolul 5 vorbeşte de cedenţi care trebuie să îndeplinească cumulativ anumite condiţii. Iar aceste condiţii nu sunt atent fundamentate. O altă problemă ar putea fi cea privind subvenţionarea taxelor. Notariatele percep tarife diferite în funcţie de zonă şi judeţ. Există un plafon minim, dar nu toate judeţele au un catalog pe extravilan. În general, este un început bun şi sper că, în urma discuţiilor, toate aceste probleme vor fi remediate. Aş fi văzut această lege dată după terminarea cadastrului agricol general, când s-ar fi ştiut cu exactitate care sunt suprafeţele, nu acum“, a explicat Costel Olteanu .
