În cadrul programului național „2014 – Anul Brâncoveanu“, Institutul Cultural Român a organizat o manifestare dedicată comemorării a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor, eveniment susținut de doi olteni renumiți, istoricul Adrian Cioroianu și actorul Emil Boroghină, inițiatorul proiectului.
Originar din Oltenia, Constantin Brâncoveanu (născut pe 15/26 august 1654 în localitatea Brâncoveni – județul Olt – decedat pe 15/26 august 1714, la Constantinopol) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una dintre cele mai longevive domnii din istoria principatelor române, după cea a lui Mircea cel Bătrân. Mare boier, nepot al domnului Șerban Cantacuzino, el a moștenit și a sporit o avere considerabilă, care consta din proprietăți imobile și din sume de bani depuse în bănci din străinătate, mai ales la Veneția și Viena.
Căsătorit cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești, Constantin Brâncoveanu a avut cu aceasta patru fii (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și șapte fiice (Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Anca, Bălașa și Smaranda).
În timpul în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele. A inițiat o amplă activitate de construcții religioase și laice, îmbinând armonios în arhitectură, pictură murală și sculptură tradiția autohtonă, stilul neobizantin și ideile novatoare ale renascentismului italian într-un nou stil caracteristic, numit stilul brâncovenesc.
Constantin Brâncoveanu, „prințul aurului“
Ca domnitor, și-a cumpărat însă bunăvoința turcilor, plătind regulat dările și vărsând sume uriașe sultanului și funcționarilor de la Constantinopol, ceea ce i-a adus supranumele de „altın bey“ („prințul aurului“). A exercitat o importantă influență culturală, prin răspândirea de tipărituri și ctitorirea de așezăminte religioase. În vara anului 1690, Constantin Brâncoveanu a pus piatra de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale, Mănăstirea Horezu (sau Hurezi), cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, iar printre alte biserici și mănăstiri ctitorite sau refăcute de Brâncoveanu sunt (în Oltenia) Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragi.
Deși reușise să fie confirmat pe viață în domnie (1699) și reconfirmat de noul sultan în 1703, Brâncoveanu a lucrat în permanență să-și asigure în străinătate un refugiu, fiind conștient de precaritatea situației sale. În cele din urmă, a fost luat prin surprindere, fiind mazilit în aprilie 1714 și dus cu întreaga familie la Constantinopol, unde a fost torturat pentru a ceda turcilor toată averea sa. Constantin Brâncoveanu a fost executat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și cu sfetnicul Ianache Văcărescu; la acest deznodământ au contribuit și intrigile familiei Cantacuzino. Soția lui Brâncoveanu a intenționat să îngroape rămășițele pământești la Mănăstirea Hurezi, dar la acea dată Oltenia era sub stăpânire habsburgică. În prezent, rămășițele Brâncovenilor sunt într-o raclă, care este expusă la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou“ din București.
Pentru felul în care au murit, cu toții sunt venerați de Biserica Ortodoxă Română, care i-a canonizat sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni în 1992.
Adrian Cioroianu și Emil Boroghină, omagiindu-l pe Brâncoveanu
Zilele trecute, la sediul Institutului Cultural Român (ICR), într-o organizare perfectă, s-a desfășurat o manifestare dedicată programului național „2014 – Anul Brâncoveanu“, cu participarea a doi olteni celebri: prof. univ. dr. Adrian Cioroianu – care a susținut prelegerea „Sacrificiu și modernitate la Constantin Brâncoveanu“, o conferință interesantă și inedită, receptată excelent de auditoriu, și Emil Boroghină, actor, societar de onoare al Naționalului din Craiova. Acesta din urmă a susținut recitalul extraordinar „Voievozii neamului – Ctitori și martiri“, un spectacol dedicat de Emil Boroghină figurilor importante din istoria românilor, precum Decebal, Gelu, Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Ion Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazu, Constantin Brâncoveanu, Horea, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza și alții. Spectacolul – care a avut un impact major asupra participanților la seara de excepție de la sediul ICR – a fost organizat în parteneriat cu Teatrul Național din Craiova și realizat cu aportul colectivului tehnic al instituției de cultură (Valentin Pârlogea, maestru de sunet și Dodu Ispas, maestru de lumini).
