Originar din Cluj, Octav Chicinaș a plecat în Suedia în 1989. A îmbrățișat o carieră în IT în acea țară, iar de ceva vreme s-a mutat în Elveția, mânat de aceeași pasiune. După ce 13 ani a lucrat la IKEA IT, de alți 13 ani a pus umărul la dezvoltarea iQuest – o companie globală care produce aplicații software. În prezent, Octav Chicinaș deține funcția de director tehnic pe Europa al iQuest Group – companie care are sediul central în Germania, dar are operațiuni și în România, inclusiv la Craiova. Între timp s-a căsătorit cu o româncă a cărei familie provine din Dolj, din satul Ghizdăvești (comuna Celaru).
El s-a aflat pentru prima dată în Bănie zilele trecute, la o conferință dedicată unui an de existență al biroului din Craiova al iQuest și ne-a acordat un interviu în exclusivitate. A vorbit despre ce are nevoie un programator pentru a lucra într-o companie internațională, despre migrația tinerilor inteligenți peste graniță, despre dezvoltarea sectorului IT în România, dar și despre avantajele fiscale pe care le oferă alte țări firmelor care activează în IT.
Gazeta de Sud: Cum ați ajuns în industria IT?
Octav Chicinaș: Am ajuns din cauză că am urmat o cale. Am început cu Liceul de Informatică la Cluj, în anul 1973 – asta vă spune ceva despre vârsta mea. După aceea am ținut-o tot așa: am terminat Facultatea de Automatizări și Calculatoare în Cluj, am lucrat șase ani în industria IT de atunci a României de atunci, apoi am continuat în mediul universitar din Cluj. În ’89 am plecat din România și am lucrat mai bine de 13 ani în IKEA IT, în Suedia.
GdS: Ce v-a determinat să plecați atunci din țară?
O.C.: Pe vremea aceea, România arăta altfel. Nu existau perspective. Decizia de a pleca am luat-o pentru că era o decizie importantă de viață. Erau mult prea multe constrângeri în România atunci pentru cum doream eu să îmi trăiesc viața. Și asta m-a determinat să plec.
GdS: V-a însoțit și familia?
O.C.: Nu. Eram singur pe atunci. Familia mi-am constituit-o ulterior.
GdS: Cum a fost trecerea de la IKEA la iQuest?
O.C.: Trecerea a fost destul de diferită. În IKEA am avut ocazia să lucrez pentru o organizație mare, cu proiecte foarte mari, cu implicații de business mari. Și, dintr-o organizație care avea pe vremea aceea 120.000 de oameni, am ajuns într-o organizație care avea atunci 60 de oameni.
GdS: Deci, ați pornit de la zero la iQuest?
O.C.: Aproape. De la începuturile unei firme… Și până am luat decizia trecerii de la IKEA la iQuest au trecut trei ani. Am purtat o discuție cu fondatorul iQuest, Cornel Brodi, cu care sunt prieten de 30 de ani, și am luat decizia să părăsesc colivia de aur care era IKEA și să fac altceva.
GdS: Ați fost de la început director tehnic al companiei sau ați evoluat în timp?
O.C.: Pe vremea aia cred că nu se punea problema de un director tehnic, pentru că eram foarte mici.
GdS: Cum a fost luată decizia de a veni în România și de a deschide aici agenții, birouri?
O.C.: În momentul în care eu m-am asociat în acest parteneriat în iQuest, firma activa deja de cinci ani. Colegul meu, Cornel Brodi, o înființase în 1998 în Cluj. România era țara pe care o cunoșteam și era țara al cărei potențial în IT noi l-am văzut devreme.
GdS: Se menține acest potențial de IT în zilele noastre?
O.C.: Cu siguranță, da! Industria de IT crește mereu. Este un aflux al firmelor din străinătate care vin în România tocmai pentru a lua parte la această dezvoltare, pentru producția, pentru capacitatea intelectuală care este aici și cred că este un trend care va continua.
„Mulți pleacă pentru că își doresc o schimbare“
GdS: Ar fi aceasta o opoziție față de exodul creierelor peste graniță? Tinerii noștri specialiști IT pleacă în străinătate pentru a lucra chiar la companii de talia iQuest. Dar, în ultima perioadă, foarte multe companii din IT își deschid aici operațiuni. Ar fi aceasta o soluție să ținem tinerii în țară?
O.C.: Eu văd aici două lucruri. Sigur că prezența unui loc de muncă adecvat, așa cum și-l dorește fiecare în România, este un lucru foarte important și cred că asta există și sunt multe firme bune în România și mă mândresc să spun că și iQuest este una dintre ele. Deci, nu ăsta este motivul principal pentru care tinerii pleacă. Decizia de a pleca în străinătate este o decizie complexă și mulți pleacă pentru că își doresc o schimbare sau poate fi o oportunitate familială.
GdS: Dar cum vedeți dumneavoastră faptul că o companie internațională vine și deschide aici operațiuni, și astfel, tinerii talentați au posibilitatea să lucreze în țară, în Cluj, în Craiova, în Brașov? Dacă au posibilitatea să primească salarii motivante și condiții de lucru ca în Occident de ce ar mai pleca și nu ar rămâne să lucreze aici?
O.C.: Este relativă. Cei care vor dori să plece vor pleca, iar alții care vor să se întoarcă vor veni! Există plusuri și minusuri peste tot. Am avut colegi – și vorbesc de oameni absolut excepționali – care au plecat în străinătate și și-au dat seama că nu este exact ceea ce își doreau ei și atunci au revenit. Spre bucuria noastră, au revenit tot la iQuest. Noi facem ceea ce se face la nivel de companii de top mondial pentru creșterea oamenilor: să luăm oamenii, să îi ajutăm să crească, să intre repede în producție, să creăm un ambient care să îi ajute să se dezvolte în cariera pe care și-au ales-o. Și, de asemenea, ne ajută pe noi să obținem rezultatele de calitate pe care ni le dorim.
GdS: Găsiți acești oameni de care aveți nevoie în Craiova sau în orașele în care aveți operațiuni?
O.C.: Noi am crescut încă de la înființare. Cu siguranță am găsit oameni buni în Craiova și căutăm în continuare oameni buni atât în Bănie, cât și în celelalte localități în care ne aflăm.
GdS: Veți face angajări în perioada următoare?
O.C.: Cu siguranță!
GdS: De câți oameni aveți nevoie?
O.C.: Nu pot să vă spun, pentru că noi nu ne planificăm un număr de oameni, ci facem angajări pe baza prognozelor actualizate de nevoi (ale companiei – n.r.).
GdS: Și prognozele dumneavoastră ce spun?
O.C.: Prognozele spun că o să avem nevoie de oameni în Craiova și în orașele în care mai suntem prezenți. Am putea să dăm de lucru la un număr peste cel existent de angajați.
GdS: Peste numărul de salariați de la Craiova sau peste ceea ce există la nivel național?
O.C.: Peste cel de la nivel național. Avem aproape 550 de salariați.
GdS: În Craiova, aveți 25 de salariați. Unde ați țintit să ajungeți cu agenția din Bănie? Va fi la nivelul Clujului, unde aveți mai mulți angajați?
O.C.: În Cluj avem 300 de oameni. Desigur, până când Craiova va ajunge la nivelul Clujului o să mai dureze, dar ne dorim, și de aceea am venit în Craiova, să creștem și aici.
GdS: Cum vedeți cele două centre, Craiova și Cluj? De ce ar mai avea nevoie Craiova pentru a ajunge la nivelul Clujului, din punct de vedere economic și din punctul de vedere al studenților specializați în IT?
O.C.: Craiova este la nivelul de performanțe al Clujului în ceea ce privește calitatea lucrului pe care îl fac oamenii aici. Încă nu este ca și volum. Colegii noștri din Craiova lucrează împreună cu cei din Cluj sau din alte locații pentru clientul final.
GdS: Căutați tineri care ies de pe băncile școlii sau programatori cu experiență?
O.C.: Ne interesează și tinerii care ies de pe băncile școlii, dar și cei cu experiență, care pot fi un accelerator la creșterea noastră. (…) Dar oamenii din IT au privilegiul să aleagă unde vor să lucreze. Noi, desigur, facem oferte, dar oferta nu înseamnă numai bani. Pentru cineva care este în IT, la începuturile carierei în IT este important cum se va dezvolta pe viitor. Pentru că, dacă salariul îmi variază astăzi cu 100 de lei, este mult mai important ce fac și cum fac în următorii 30 de ani.
„Unui programator îi trebuie o abilitate de a lucra cu multă informație“
GdS: Puteți să ne vorbiți despre plaja de salarii pe care o oferiți celor care intenționează să lucreze în companie?
O.C.: Noi oferim salarii bazate pe priceperea fiecăruia. În ceea ce privește România, oferim salarii superioare celor ce se plătesc pe piața IT.
GdS: Ce-i trebuie unui programator din România pentru a fi competitiv?
O.C.: Oriunde, unui programator îi trebuie o abilitate de a lucra cu multă informație. Trăim într-un domeniu care este foarte schimbător, care se autoinovează. E greu să urmărești tot ce se întâmplă. De asemenea, oamenii din IT, în general, trebuie să lucreze într-o echipă. Sunt foarte puține lucruri care sunt făcute de un singur om. Lucrurile mari sunt făcute din interacțiunea mai multor oameni.
GdS: Colaborați cu universitățile în acest sens, astfel încât să se ofere pe piața muncii exact acei oameni de care companiile au nevoie?
O.C.: Noi avem o colaborare cu Universitatea din Cluj pe care am început-o în urmă cu zece ani. Avem, de asemenea, colaborări cu toate universitățile din orașele în care suntem prezenți, inclusiv cu Universitatea din Craiova. Chiar miercuri am avut un eveniment aici la Craiova, în care am descris ce facem noi pentru creșterea oamenilor. Noi am fost printre primii care am creat un concept care se numește iQuest University, în cadrul căruia umplem golul între cunoștințele teoretice pe care școala le creează și nevoile practice ale companiei.
GdS: Aplicațiile iQuest sunt destinate mai mult clienților de pe piața externă sau clienților din România?
O.C.: Cu precădere celor de pe piața externă.
GdS: Pentru ce companii lucrați și ce gen de aplicații produceți?
O.C.: Avem ca și specialitate de industrie pentru care lucrăm telecomunicațiile, în sensul că avem mulți clienți în telecomunicații, avem firme din industria medicamentelor. De exemplu, firmele de medicamente au reguli foarte stricte, impuse de organizația din America numită Food and Drug Administration, iar pentru acei clienți din industria medicamentelor lucrăm aplicații pentru aparatură și sisteme pentru administrarea resurselor proprii, dar foarte multe sunt pentru aparatura medicală.
GdS: Se întâmplă să dea și rateuri acele aplicații?
O.C.: În domeniul ăsta nu e voie să dea rateuri, pentru că e un domeniu foarte sensibil și de aceea se pune mare accent și pe validarea finală.
GdS: Este un domeniu în care concurența este acerbă. Cum faceți față concurenței venite atât din interiorul țării, cât și din exterior?
O.C.: Nu putem face decât atât: să facem lucrurile cât de bine putem. Concurența nu o poți controla. Ea există și va fi acolo tot timpul.
GdS: Cam ce procent din business merge la extern?
O.C.: 90%.
GdS: Cum vă găsiți clienții externi?
O.C.: Noi poate suntem o companie diferită de altele. Mai bine de zece ani nu am avut forță de vânzare. Foarte mult am mers din recomandări, adică oamenii pentru care am lucrat ne-au recomandat la alții. De un an și jumătate – doi încoace am început să avem forță de vânzare ridicată, care se ocupă de anumite segmente, în special de cele de industrie de care am amintit: telecomunicații și industria medicamentelor.
GdS: La noi în țară, managerii unor diverse companii care ar avea nevoie de aplicații software au depășit momentul tăierii costurilor existent în criză? Sunt ei dispuși să investească în achiziționarea de aplicații IT?
O.C.: Cred că încă în România există un potențial investițional foarte mare în IT. Cu siguranță este și va fi. Dar încă nu îl văd acolo. Investițiile din România eu le văd chiar foarte mici.
GdS: Cum anticipați dezvoltarea industriei IT în România, de data aceasta?
O.C.: Eu cred că există o evoluție și văd că se întâmplă lucruri bune și, categoric, piața de IT din România și din alte părți ajunge tot mai mult la o maturitate, o maturitate care nu e ușoară. Câteodată sunt și răniți pe drum, în sensul că e foarte greu să îți găsești un loc în piață, să faci ceea ce știi să faci bine și, în același timp, să faci acest lucru profitabil. Presiunea și concurența este tot mai mare.
GdS: Concurență este și pe piața muncii, pentru că s-au ridicat salariile din IT la un nivel mare, apropiat de cel din străinătate?
O.C.: Desigur, așa este!
GdS: Considerați că există șanse de dezvoltare a birourilor mici din IT existente în România, adică cele care au 10-20 de angajață față de alte centre în care există deja sute de angajați?
O.C.: Și noi am început tot așa. iQuest în 1998 a început cu cinci oameni. Nu am dat oameni afară. În 2008, când au căzut marile proiecte erau oameni liberi, dar noi i-am păstrat. Pentru noi criza a avut un impact mic.
GdS: iQuest a investit în plină criză. Ați deschis agenția de la Craiova. De ce ați investit în sudul țării?
O.C.: Am făcut-o din mai multe motive. În primul rând, aveam nevoie, iar, în al doilea rând, a fost o chestiune conjuncturală și aici ar trebui să îi mulțumim colegului nostru de la Craiova, Dan Tușaliu, care a reușit să adune oamenii și să facă posibil ca acest birou să fie existe.
GdS: În exterior, companiile de IT sunt în vreun fel încurajate prin politici de taxe și impozite adecvate pentru cei care investesc în acest domeniu deosebit de important și cu oameni foarte pregătiți?
O.C.: Din păcate pentru industria IT din România, există multe țări unde există astfel de stimulente și care la nivel mondial defavorizează competitorii care vin din România. Există astfel de politici favorizante chiar și pentru țări din Europa de est care fac competiția mult mai dificilă pentru România. Vorbim în primul rând de facilități de impozitare a acelor firme, iar în al doilea rând, de facilități de impozitare a salariilor pentru angajații din IT (în Bulgaria – n.r.). aceste avantaje sunt, în primul rând pentru cei nativi în țara respectivă.
GdS: Cum vi se pare a fi în România politica fiscală pentru sectorul IT?
O.C.: Mă bucur că nu s-au materializat acele zvonuri privind creșterea impozitelor în IT.
GdS: Vă referiți la stoparea acelor mici scutiri de impozit?
O.C.: Da, acele mici scutiri de impozit contează. Într-un mediu concurențial internațional, orice adăugare de costuri o să aibă un impact.
GdS: Ați locuit în Suedia o perioadă de timp, iar acum v-ați mutat în Elveția. Care este diferența între cele două țări?
O.C.: Suedia este o țară bună, o țară frumoasă, mai ales vara, cu un nivel foarte, foarte ridicat și în care lumea nu prea are nevoie să se plângă de ceva. Dar, totuși, există două motive pentru care am plecat în Elveția: clima și taxele. În Elveția ambele sunt mai bune.
GdS: Dar sunt și costurile mai mari în Elveția…
O.C.: Da, și costurile sunt mai mari, dar, dacă știi să te echilibrezi, observi că, în continuare, este un punct în plus pentru Elveția.
GdS: Cât câștigă programatorii din Elveția?
O.C.: Câștigă foarte bine și sunt și foarte căutați.
GdS: Mai mult decât un bancher?
O.C.: Nu sunt comparabile. Bancherii întotdeauna or să câștige mai mult. În Elveția, există multe categorii care câștigă destul de mult: avocații, bancherii, medicii, oamenii de știință. Și personalul din IT este tot în acest grup superior.
GdS: Dacă o asistentă medicală câștigă în Elveția echivalentul a 8.500 de euro, atunci un programator câștigă acolo de două sau de trei ori mai mult?
O.C.: Câștigă mai bine decât asistenta, dar nu de trei ori mai mult (zâmbește din nou). Vedeți, aceste cifre sunt confidențiale și pot să dea imagini greșite. Pentru cifre există acele statistici…
