Aproape 30 de deţinuţi care vor să îşi reducă pedeapsa au scris în acest an 41 de lucrări ştiinţifice, pe teme dintre cele mai variate, de la cele economice, de mediere a conflictelor, imunitate parlamentară, evaziune fiscală şi corupţie, până la creşterea bovinelor şi a şinşilelor.
Reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) spun că 29 de persoane încarcerate au publicat în acest an 41 de lucrări ştiinţifice şi le-a fost redusă pedeapsa.
Domeniile ştiinţifice abordate de deţinuţi în scrierile lor sunt dintre cele mai variate, începând de la cele economice, juridice şi de mediere a conflictelor, până la creşterea bovinelor sau a şinşilelor.
Astfel, în ultimul an, din spatele gratiilor au ajuns direct în tipografii lucrări precum „Imunitatea parlamentară în România şi Europa“, „Medierea conflictelor în relaţiile umane“, „Bazele economice ale hidroenergeticii“, „Aspecte privind frezarea la macro şi micro scară“, „Impactul auditului intern asupra activităţii economico-financiare în sectorul public“ sau „Managementul în gestionarea eficienţei în IMM-uri (controlling-ul)“.
Nici subiectele pe teme juridice nu au fost ocolite de deţinuţi, fiind publicate lucrări ale acestora despre evaziune fiscală, corupţie sau jurisprudenţa CEDO. Fie că le-au intitulat „Evaziunea fiscală în România“, „Aspecte teoretice şi de practică judiciară privind infracţiunile de corupţie“, „Acţiunea civilă din procesul penal – în noua reglementare“, „Procesul managerial juridic din România în contextul european şi internaţional al autorităţii judiciare“, „Managementul resurselor umane în cadrul sistemului judiciar“, „Îndrumar de cunoaştere a mediului penitenciar şi a probaţiunii“, „Aspectele teoretice şi practice ale jurisprudenţei CEDO“, „Analiza managerială comparativă asupra conţinutului şi limitelor revizuirii administrative şi judiciare a evaluării profesionale a magistraţilor“ sau „Justiţia penală pentru minori“, autorii lucrărilor ştiinţifice au primit în schimbul redactării lor zile în minus din pedepsele pe care le execută.
Unii dintre deţinuţi s-au gândit şi la subiecte de protecţia mediului, iar analiza lor a fost reflectată în lucrări ştiinţifice intitulate „Soluţii energetice eficiente de răcire şi încălzire“, „Analiza termo-energetică a unor cicluri avansate cu coabsorbant de condiţionare a aerului“, „Energia eoliană şi mediul“ sau „Economia factorilor de mediu“.
„Povestea presei“, „Multiculturalitatea reflectată în turism – Studiu de caz: America“, „Tăşnadul medieval – Monografie locală“, „Abordări teoretice şi practico-metodice ale predării jocului de fotbal în centrele de copii şi juniori din perspectivă interdisciplinară“, „Armele secolelor XV-XVII din câmpul de luptă în panopliile colecţiilor“, „Monografia oraşului Câmpina“ şi „Godineşti, file de istorie“ sunt alte câteva titluri de lucrări care au ajutat deţinuţii să-şi reducă pedeapsa.
Adrian Năstase, Irina Jianu şi fostul procuror Maximilian Bălăşescu, printre cei care au scris lucrări ştiinţifice în detenţie
Printre deţinuţii cu notorietate care au reuşit să înlocuiască zilele din închisoare cu cele de libertate se află fostul premier Adrian Năstase, fostul procuror Maximilian Bălăşescu, dar şi fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), Irina Jianu.
Adrian Năstase a scris, în timp ce era în Penitenciarul Jilava, lucrarea „Cele două Românii“, despre care fostul premier spunea că este alcătuită din ceea ce a înţeles el că s-a întâmplat în ultimii zece ani, pentru a se evita repetarea unor greşeli. Năstase a fost eliberat condiţionat pe 21 august, iar din pedeapsă i-au fost scăzute zilele primite în schimbul redactării acestei lucrări.
„De ce am scris cartea? Am descoperit că există Alzheimer colectiv, care ne face să uităm unele lucruri şi să avem o senzaţie inevitabilă să repetăm unele greşeli. (…) Prima prezentare a cărţii a fost în cadrul Clubului de la Jilava, care funcţionează în continuare. Este o dezbatere în care fiecare vorbeşte despre subiectul pe care-l ştie. Unii au vorbit despre apicultură, alţii despre conductă fără săpătură, eu am vorbit despre politică“, spunea Năstase, arătând că această carte nu conţine „impresii de călătorie din Jilava“ şi este atent documentată, iar soţia şi fiii săi „au bătut-o la maşină, au tehnoredactat-o“.
Tot în penitenciar a scris şi fostul procuror Maximilian Bălăşescu, lucrarea sa fiind intitulată „Criminalitatea organizată sau pluralitatea constituită de infractori“.
„Lucrarea reprezintă o premieră în doctrina noastră penală, dovedindu-şi pe deplin utilitatea şi oportunitatea, întrucât în ultimul deceniu pluralitatea constituită de infractori sau criminalitatea organizată a cunoscut o evoluţie, o perfecţionare care a determinat, la nivel naţional şi internaţional, o modificare a legislaţiei penale, pentru a se putea realiza un cadru juridic adecvat, care să permită combaterea eficientă a unui astfel de tip de infracţionalitate şi o cooperare internaţională în acest domeniu“, arată profesorul universitar dr. Ilie Pascu, în descrierea cărţii fostului procuror.
Condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, pe 17 iunie 2013, Maximilian Bălăşescu a fost încarcerat la Penitenciarul Jilava, Secţia a IV-a, unde sunt închişi foşti magistraţi, procurori şi poliţişti, aceştia fiind protejaţi de restul deţinuţilor.
Pe lista deţinuţilor cu notorietate care au redactat lucrări ştiinţifice din spatele gratiilor este şi Irina Jianu, fostă şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii.
„Evoluţia structurilor de rezistenţă de-a lungul timpului“ este denumirea lucrării ştiinţifice redactate de Irina Jianu în Peniteciarul din Bacău, acolo unde ea execută pedeapsa de şase ani şi nouă luni închisoare, în urma condamnărilor primite în dosarele „Trofeul calităţii“ şi „Zambaccian“, în care a fost condamnat şi Adrian Năstase.
Surse din anturajul Irinei Jianu spun că lucrarea conţine detelii tehnice, planşe şi scheme care arată modul în care au evoluat structurile de rezistenţă ale construcţiilor, începând cu zidul dacic şi terminând cu zgârie-norii.
Cum se scrie o lucrare ştiinţifică în penitenciar
Pentru a fi luată în considerare la liberarea condiţionată, deţinutul trebuie să anunţe conducerea penitenciarului ce lucrare ştiinţifică doreşte să realizeze şi să aibă în acest sens şi o recomandare scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferenţiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea.
Deţinutului i se pune la dispoziţie un spaţiu, iar împreună cu îndrumătorul, stabileşte un program în care va scrie lucrarea, pe număr de zile şi de ore. Acesta este supravegheat pe durata în care scrie lucrarea. Ulterior, deţinutul trebuie să publice lucrarea.
Potrivit Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, „în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă“.
Otilia Ciocan – Mediafax
