Dan Shafran, stabilit din anii ’80 la Stockholm, este inițiatorul premiului cultural românesc „Marin Sorescu“ în cunoscuta țară scandinavă și care se acordă anual unui scriitor suedez, o distincție care a ajuns să fie râvnită la fel ca alte premii din țara lui Nobel, Sorescu fiind unul dintre scriitorii români cel mai mult traduși în Suedia. Dan Shafran este laureatul din acest an al Zilelor „Marin Sorescu“ de la Craiova.
Ion Jianu: Sunteți fondator al Premiului „Marin Sorescu“, decernat anual de Institutul Cultural Român de la Stockholm unui scriitor suedez care „desființează granițe și creează locuri de întâlnire, care prin opera sa face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală“. Cum a contribuit acest premiu la cunoașterea și creșterea notorietății operei lui Marin Sorescu în Suedia?
Dan Shafran: Sunt convins că Premiul „Marin Sorescu“, acordat anual de Institutul Cultural Român de la Stockholm, contribuie atât la creşterea notorietății Institutului, cât și a numelui și operei lui Marin Sorescu în Suedia.
Una dintre cele mai importante atribuții ale unui institut cultural românesc din străinătate este aceea de a stabili punți de legătură între cultura română și cultura țării în care acesta își desfășoară activitatea. Am considerat că inițierea unui premiu cultural românesc care urmează să fie atribuit unui scriitor suedez nu face decât să aducă România mai aproape de Suedia. Iată, un premiu cultural românesc face deja parte din lista de premii culturale acordate în Suedia! El stă alături de alte premii prestigioase suedeze și a ajuns să fie foarte râvnit. Se putea o reclamă mai bună pentru un institut cultural? Iar a da acestui premiu numele de Marin Sorescu mi s-a părut ceva normal, dat fiind faptul că el este unul dintre scriitorii români cel mai mult traduși în Suedia. De altfel, festivitatea de decernare a Premiului „Sorescu“ în Suedia cuprinde și un moment de lectură din opera scriitorului român, iar laureatul, în discursul de acceptare a premiului, vorbește despre personalitatea lui Marin Sorescu. Deci, cel puțin o dată pe an, Marin Sorescu este prezent în viața culturală de aici (premiul „Sorescu“, ediţia 2014, a revenit lui John Swedenmark, eseist, critic literar şi traducător – n.r.).
Șapte volume de Sorescu, în suedeză
I.J.: Cum este receptată opera lui Sorescu acum în patria lui Nobel?
D.S.: Este greu de spus cât de cunoscut este astăzi Marin Sorescu lumii culturale suedeze. Ceea ce, însă, pot spune cu siguranță este că Sorescu e cel mai citit și cunoscut dintre toți scriitorii români traduși în suedeză în ultimele decenii. Poate cu excepția lui Mircea Cărtărescu… Vreau să precizez că, din 1975 și până astăzi, din opera lui Marin Sorescu au apărut în suedeză șapte volume și că poemele sale se transmit cu regularitate în cadrul programelor culturale ale radioului suedez! De altfel, cunoscutul scriitor Steve Sem-Sandberg, primul laureat al Premiului „Marin Sorescu“, a declarat că este deosebit de onorat să fie primul câștigător al unui premiu care poartă numele unui scriitor european atât de remarcabil și multilateral cum este Marin Sorescu.
Sorescu era pomenit în Suedia în contextul Nobelului
I.J.: Ce înseamnă pentru dumneavoastră premiul „Marin Sorescu“ 2014 de la Craiova? La ce vă obligă?
D.S.: De-a lungul anilor, am primit mai multe premii, printre care și un important premiu al Academiei Suedeze, în 2003, și unul al Institutului Cultural Român, la înființarea acestuia în 2004. De nici unul, însă, nu m-am bucurat atât de mult ca de Premiul „Marin Sorescu“, primit anul acesta (2014) la Craiova. Nu mă așteptam niciodată să-mi fie înmânat un premiu care să poarte numele acestui mare scriitor și drag prieten, care este Marin Sorescu! Tocmai de aceea, din punct de vedere afectiv, acest premiu înseamnă foarte mult pentru mine.
La ce mă obligă acest premiu? Vedeți, nu m-am simțit niciodată „obligat“ să traduc din limba română în limba suedeză. Totuși, dacă voi continua să fac cunoscută în Suedia opera lui Marin Sorescu și pe aceea a altor scriitori români, așa cum s-a întâmplat în ultimii 25 de ani, o voi face din convingere, nu din obligație.
I.J.: Ați afirmat la Craiova, cu prilejul „Zilelor Sorescu“ 2014, că marele scriitor oltean ar fi primit premiul Nobel pentru literatură dacă n-ar fi trecut în neființă la doar 60 de ani. Pe ce vă bazați?
D.S.: Desigur, este doar o supoziție a mea. Ea se bazează, în primul rând, pe admirația de care s-a bucurat Marin Sorescu în rândul colegilor săi suedezi – și aici îi includ și pe câțiva membri ai Academiei Suedeze, cea care acordă Premiul Nobel. Dar și pe admirația criticilor literari, a ziariștilor și cititorilor suedezi. Cu câțiva ani înainte de moarte, numele lui Marin Sorescu era deja pomenit în presa suedeză în contextul Premiului Nobel pentru literatură. Iar la dispariția sa au fost critici literari suedezi care au deplâns trecerea în neființă a unui potențial laureat al Premiului Nobel.
Pagină realizată de
Ion Jianu
