Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 1799, Benești, județul Vâlcea – d. 2 octombrie 1875, București) a fost un pedagog, inventator, inginer și matematician român, membru al Academiei Române. Petrache Poenaru pleacă la rugămințile lui Tudor Vladimirescu să studieze la Viena, iar apoi la Paris, unde se apleacă asupra filologiei și politehnicii, devenind absolvent al Școlii Politehnice din Paris. În timpul studiilor brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul „Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală“.
A fost unul dintre organizatorii învățământului național românesc, fondatorul Colegiului Național „Carol I“ din Craiova. În tinerețe a fost secretarul personal al lui Tudor Vladimirescu, iar ulterior, revenind în țară după călătorii și studii tehnice, s-a implicat în domenii legate de învățământ, administrație și inovație. Între 1834 – 1836 a insistat pentru introducerea Sistemului Metric Zecimal în Muntenia. Împreună cu alți oameni de seamă a contribuit la înființarea în 1835 la Pantelimon a Școlii de Agricultură. Din poziția de membru al Eforiei Școlilor Naționale în 1850, devine cofondator al Școlii de Poduri și Șosele (actuala Universitate de Construcții din București). În 1870, spre sfârșitul vieții sale, a fost ales membru al Academiei Române.
