Deşi există opoziţie în rândul unora dintre cele 19 ţări membre ale zonei euro faţă de avantajele cerute de Atena, remarcă „Les Echos”, există totuşi şanse să se jungă la un compromis, cu condiţia ca Grecia să ofere garanţii privind atingerea obiectivelor bugetare, dovezi ale dorinţei de a-şi plăti datoriile şi buna credinţă în operarea de reforme structurale.
Premierul elen Alexis Tsipras se întâlneşte astăzi, la Paris, cu preşedintele François Hollande şi, tot azi, va fi primit, la Bruxelles, de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. El, spun surse elene, va pleda pentru un nou program privind datoriile şi ieşirea Greciei din criza actuală, valabil începând din luna iunie. Bruxellesul rămâne însă favorabil actualului program, inacceptabil pentru noua guvernare de la Atena. François Hollande, s-a aflat din surse apropiate palatului Elysée, va oferi sprijin ideii lui Tsipras de a se concepe un nou program privind plata datoriilor Greciei, avertizând însă că trebuie convinsă de această necesitate şi Angela Merkel. Marţi, ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, se arătase optimist în ce priveşte „posibilitatea unui acord nou” cu creditorii Greciei. De la o întrevedere la alta, remarcă presă din capitalele vizitatate de liderii eleni, se poate constata că noul guvern grec se arată tot mai rezonabil, fapt ce de altfel a determinat, marţi, o creştere la bursa din Atena şi un oarecare optimism pe pieţele de capital europene. „Cu noul guvern de la Atena, declara marţi Alexis Tsipras la Roma,unde s-a întâlnit cu premierul Renzi, creditorii europeni nu trebuie să aibă teamă, întrucât noi avem soluţii foarte serioase pentru a nu agrava şi mai mult deficitele şi suntem gata să studiem alternativele ce ne vor fi propuse”. La rândul sau, Varoufakis afirmă: „Putem spera la un sfârşit al crizei începând din luna iunie, cu condiţia ca toţi în Europa să se calmeze”. Ideea lui Varoufakis este încheierea unui „acord interimar” care să dea Greciei un răgaz de o lună sau şase săptămâni pentru a pune la punct, până la 1 iunie, un nou acord ferm privind soluţionarea plăţii imensei datorii elene. Guvernul grec a înţeles în cele din urmă că are nevoie să se întâlnească nu doar cu liderii ţărilor potrivnice austerităţii, ci şi cu partizanii rigorii bugetare.
Ofensiva liderilor eleni pe lângă adepţii rigorii bugetare
Ca atare, azi, Varoufakis se află la Francfurt pentru a se întâlni cu preşedintele BCE, Mario Draghi, iar mâine va merge la Berlin pentru o primă convorbire cu Wolfgang Schauble, ministrul german de Finanţe. Toate întrevederile, discuţiile din aceste zile ale liderilor eleni în unele capitale europene converg spre o reuniune a miniştrilor de Finanţe ai zonei euro, ce va avea loc la 11 februarie, chiar în ajunul summitului european. Varoufakis a declarat că va face tot ce-i stă în putinţă pentru a prezenţa, atunci, un „plan” privind plata datoriilor şi ieşirea Greciei din criza economică. De ce acest demers? Deoarece actualul program se încheie la 28 februarie şi Atena continuă să fie în incapacitatea de a se finanţa singură de pe pieţele de capital. Ea are, deci, nevoie de un nou program, un nou plan de ajutoare, definit împreună cu Eurogrupul, bazat pe un „ritm bugetar” mai sustenabil, cu prevederi mai realiste referitoare la excedentul bugetar şi la operarea de reforme, pilotat de o altă instanţă decât actuala Troika.
Juncker- dispus să caute un compromis
Surse din Bruxelles, citate de corespondenţa cotidianului „Les Echos”, confirmă că Jean-Claude Juncker acceptă ideea căutării unei soluţii de compromis privind datoria Greciei şi evitarea falimentului, excluzând însă soluţia ştergerii vreunei părţi din datorii. Europenii nu acceptă „calea hazardantă” propusă de Atena, cea a anulării unei părţi a datoriei, ci o eventuală extindere a actualului program până în luna iulie, răgaz pentru a se elabora un alt plan de noi ajutoare şi reforme. Este, însă, greu să se găsească o cale de compromis, din moment ce guvernul Tsipras doreşte un „gest politic forţe„, preferând întreruperea actualului program, obţinerea de împrumuturi acordate de BCE băncilor elene, înainte de a se negocia viitorul plan ce va fi definitivat până în iunie. Tocmai în această perspectivă a cerut ministrul elen de Finanţe permisiunea BCE de a ridica plafonul emisiunii de titluri ale datoriei pe termen scurt de la 15 la 25 miliarde de euro. În felul acesta, Grecia ar putea plăti datorii ale căror scadenţe intervin înainte de luna iunie. Deşi există opoziţie în rândul unora dintre cele 19 ţări membre ale zonei euro faţă de avantajele cerute de Atena, remarcă „Les Echos”, există totuşi şanse să se ajungă la un compromis, cu condiţia ca Grecia să ofere garanţii privind atingerea obiectivelor bugetare, dovezi ale dorinţei de a-şi plăti datoriile şi buna credinţă în operarea de reforme structurale.
