Mulţi îşi pun întrebarea cum a ajuns un nucleu terorist să devină o „mutinationala a terorismului”, ba chiar un stat terorist, Statul Islamic. Un răspuns la această întrebare a fost dat de un documentar difuzat marţi de canalul european de televiziune „Arte”.
Realizatorul documentarului, Jerome Fritel, a descris într-o manieră extrem de precisă mecanismul de acţiune al Statului Islamic (SI) în teritoriile irakiene şi siriene ocupate. Problema mijloacelor financiare ale acestei organizaţii teroriste – un „munte de aur” potrivit realizatorului -a constituit „inima” documentarului turnat, timp de o lună în Irak şi la frontiera cu Turcia. Un important interlocutor al realizatorului a fost Jean-Charles Brisard, consultant internaţional în materie de terorism şi co-autor al unui raport referitor la finanţarea Statului Islamic realizat pentru Reuters. Brisard a precizat că, împreună cu celălalt autor al raportului amintit, estimează „averea” Statului Islamic la peste 2.000 de miliarde de dolari. Aici intră, în principal, resursele naturale considerabile de care dispune SI. Potrivit evaluărilor celor doi specialişti în terorism, jihadiştii deţin circa 60% din producţia de petrol siriană şi aproape 10% din producţia irakiană. Concret, ei deţin 20 puţuri de petrol – 13 în Irak şi 7 în Siria care, zilnic, le aduce între 2 şi 3 milioane de dolari. Ei controlează în prezent o parte importantă din PIB-ul sirian şi cel irakian. Potrivit lui Mudher Mohammad Saleh, fostul guvernator al Băncii centrale irakiene, 15% din PIB-ul Irakului este în mâinile jihadiştilor Statului Islamic. Aceştia posedă de asemenea 40% din producţia naţională de grâu şi 53% din cea de orz a Irakului. În ansamblu, spunea Brisard, veniturile anuale ale Statului Islamic sunt evaluate la 2,9 miliarde de dolari, obţinuţi în principal din exploatarea resurselor naturale, bazându–se astfel pe autofinanţare şi nu pe sprijin extern. Avantajul ŞI este faptul că dispune de surse diversificate de finanţare, ceea ce nu este cazul grupării Al Qaida dependenţă de donaţii. Cifric, 82% din finanţarea Statului Islamic provine din surse aflate la dispoziţia sa. Petrolul reprezintă 38% din veniturile sale şi 17% de pe urmă gazelor naturale. răscumpărările, extorcările reprezintă 16% din venituri. Un exemplu: Statul Islamic percepe 800 dolari la intrarea în Irak a camioanelor de provenienţă iordaniană şi siriană.
Cum reuşesc djihadiştii să exporte petrolul
Islamiştii fac afaceri cu diverse reţele de contrabandă kurde, iordaniene şi tucesti. Ajuns în Turcia, pentru a fi rafinat, este dificil să identifici provenienţă petrolului intrat în rafinării. Nu este exclus, se spunea în documentarul postului european de televiziune, că petrolul provenit din zona controlată de jihadişti să fi ajuns şi în rafinării din Europa. Şi încă ceva foarte important: Statul Islamic vinde barilul de petrol la un preţ de 30 dolari (faţă de 53 dolari preţul mediu de pe pieţele mondiale). Nu este, deci, o problema să găsească rapid cumpărători. Jean-Charles Brisard a mai spus în documentarul „Arte” că Statul Islamic controlează 24 bănci în Irak şi Siria, realizatoare de tranzacţii internaţionale. Întrebat dacă nu este totuşi posibil să le blocheze şi să le sancţioneze, specialistul a precizat că aceasta este o operaţiune foarte complicată. Trebuie să identifici emiţătorul şi pe cel care primeşte, ceea ce este greu de stabilit întrucât sunt utilizaţi enorm de mulţi intermediari în aceste tranzacţii. Occidentul ar putea totuşi să instituie un embargou asupra zonelor geografice controlate de jihadişti. Dar, în acest moment, forţele coaliţiei occidentale au devenit foarte active în ultimul timp. Ele nu bombardează puţurile petroliere ci transporturile şi mijloacele de stocare. Întrebat dacă mijloacele de finanţare considerabile sunt totuşi suficiente Statului Islamic pentru administrarea unui teritoriu în care se află circa 10 milioane de locuitori, Brisard a răspuns negativ. În ciuda mijloacelor financiare considerabile de care dispun, în ciuda dorinţei jihadiştilor de a lăsa impresia că funcţionează că un adevărat stat, a subliniat Brisard, veniturile actuale sunt insuficiente pentru a putea administra cum trebuie provinciile irakiene pe care le controlează. Ei ar avea nevoie de 2,6 miliarde de dolari. Chiar dacă veniturile sunt evaluate la 2,9 miliarde dolari, distribuirea finanţelor este inoperantă. Apă, securitatea sunt domenii greu de girat. Există, practic, o economie de război, greu de administrat. Faptul că, începând din noiembrie trecut jihadiştii îşi bat propriile monede în aur, argint şi cupru este interpretat de expertul Brisard drept o încercare de a demonstra lumii că ei există ca stat şi că îşi consolidează astfel propria suveranitate.
