Comisia Europeană a acceptat varianta finală şi revizuită a Master Planului General de Transport (MPGT), împreună cu documentele-cheie ce stabilesc proiectele prioritare şi calendarul de realizare, informează HotNews.ro. Anunţul a fost făcut astăzi de Ministerul Transporturilor care a precizat că, pe lângă mici modificări – autostrada de la Bacău la Paşcani transformată în Drum expres, Inelul de autostrada a Capitalei făcut pe partea de nord iniţial că „half-profile” şi extinderea la 3 benzi pe sens a autostrăzii Bucureşti-Piteşti – documentul aduce o informaţie crucială care, practic, împarte strategia în două scenarii. Unul este optimist, în care până în 2020 s-ar putea face aproape toate marile autostrăzi şi drumurile expres din plan, şi altul pesimist în care abia dacă se va reuşi terminarea autostrăzii Sibiu-Piteşti şi a celor câteva autostrăzi deja începute.
Master Planul General de Transport – documentul strategic ce defineşte şi prioritizează investiţiile în infrastructură României pe următorii 15 ani – a fost acceptat în varianta finală de către Comisia Europeană. Potrivit Ministerului Transporturilor, pe 10 Iulie 2015 Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), documentul programatic pentru utilizarea fondurilor europene nerambursabile în perioada 2014-2020 în sectoarele de transport, mediu şi energie, iar această aprobare s-a datorat şi elaborării documentului final al Master Planului General de Transport (MPGT) faţă de care Comisia Europeană nu a mai avut comentarii.
În varianta finală, după discuţiile cu oficialii europeni, implementarea proiectelor vine legată de un aspect crucial şi împarte, practic, Master Planul în două mari scenarii. Un scenariu pesimist în care România va face mai puţine proiecte, bazându-se doar pe banii europeni şi cofinanţările naţionale şi un scenariu optimist în care România să facă mult mai multe proiecte, accesând împrumuturi externe care să completeze fondurile existente.
În varianta optimistă, în care Comisia Europeană ar activa clauza de reforma structurală pentru România începând cu anul 2017, ţară noastră ar putea accesa împrumuturi externe de circa 8 miliarde de euro care să completeze fondurile europene şi bugetare la dispoziţie pentru infrastructură rutieră până în 2020. Astfel, prin mixul de fonduri europene, bugetare şi împrumuturi externe, România ar urmă să deruleze în următorii cinci ani 18 proiecte de infrastructură rutieră prin Fondul de Coeziune (FC) şi alte 29 de proiecte rutiere pe Fondul de Dezvoltare Regională (FEDR).
În acest scenariu optimist, în care României i-ar fi aprobată clauză de reforma structurală şi derogarea de 0,5% din PIB deficit anual, planul prevede realizarea următoarelor proiecte:
Autostrăzi: Sibiu – Piteşti, Comarnic – Braşov, Sibiu – Braşov, Tg Neamţ – Paşcani – Iaşi, Nadaselu – Suplacu de Barcău (Borş şi Oradea), Piteşti-Craiova şi A0 (Inelul Bucureştiului) la nivel „half-profile”
Drumuri Expres: Centură de Sud a Capitalei (4 benzi), Ploieşti-Buzău-Foscani-Bacău-Paşcani, legătură A3 – Aeroportul Henri Coandă
Finalizarea tuturor autostrăzilor şi drumurilor începute în prezent, dar întârziate şi neterminate la termen.
Cinci drumuri Eurotrans/TransRegio, şapte variante de ocolire şi drumul expres Constanţa – Tulcea – Brăila, la pachet cu podul peste Dunăre.
Condiţia-cheie pentru acest scenariu este că oficialii Comisiei Europene să aprobe în cazul României o aşa numită clauză de reforma structurală, adică derogare de deficit de 0,5% PIB/an timp de patru ani începând cu 2017, însă pentru că acest lucru să se întâmple e nevoie de responsabilitate şi acţiune din partea autorităţilor române în viitor imediat. De precizat că cele două scenarii, cu sau fără clauză de reforma structurală, afectează în principal componentă rutieră, componentă pe care se pune cel mai mare accent în Master Plan, cel puţin pe următorii cinci ani.
În varianta pesimistă, scenariul în care clauză de reforma structurală nu va fi acceptată, România se va baza doar pe banii proprii şi fondurile nerambursabile aferente perioadei 2014-2020. Asta va însemna un număr mai mic de proiecte ce vor fi implementate: 8 proiecte pe rutier pe FC şi 25 pe FEDR. Mai exact, în ce priveşte autostrăzile, în următorii cinci ani ar urmă să fie finalizat ce s-a început în trecut şi nu s-a terminat încă (Lugoj-Deva, Sebeş – Turda, Câmpia Turzii – Târgu Mureş) şi se va face doar autostrada Sibiu – Piteşti că proiect nou. La acestea se mai adaugă şi drumul expres Ploieşti-Buzău-Bacău şi centura de sud a Capitalei.
