Alexis Tsipras este interesat să organizeze cât mai rapid alegerile anticipate pentru a –şi asigura – dacă nu apar alte surprize – sprijin în parlament, în condiţiile în care a pierdut suportul a o treime din deputaţii propriului partid, Syriza. Un alt motiv este dorinţa de a profita de popularitatea importantă de care încă se bucură în rândul alegătorilor eleni, dar care s-ar putea diminua peste câteva luni când cetăţenii vor începe să resimtă efectele măsurilor de austeritate impuse de creditori pentru a relua finanţarea Greciei.
În Grecia „nu este încă linişte„, transmitea joi seară, pentru posturile europene de televiziune, numeroşii ziarişti aflaţi în aceste teribile zile la Atena. Grecii sunt chemaţi la urne pentru a treia oară în decurs de un an. Premierul Alexis Tsipras şi-a anunţat joi seară, într-o intervenţie televizată,demisia şi organizarea – aproape intempestivă – a alegerilor anticipate la 20 septembrie. S-a consultat mai întâi cu liderii partidelor de opoziţie, a făcut anunţul oficial televizat, după care i-a prezentat demisia preşedintelui ţării, Prokopis Pavlopoulos. În declaraţia sa televizată, Alexis Tsipras a apărat mai întâi bilanţul activităţii guvernului său de până acum, îndeosebi planul de salvare pe care l-a negociat cu creditorii internaţionali. „Trebuie, însă, să fiu cinstit cu dumneavoastră.Nu am reuşit să ajungem la acordul la care am sperat, a recunoscut Tsipras, dar acordul pe care l-am obţinut este cel mai bun posibil„. El s-a declarat „mândru de bătălia dusă” cu creditorii, a ţinut să sublinieze că în toată această luptă a fost „credincios” promisiunilor pe care le-a făcut cetăţenilor eleni şi „a rezistat şantajului” creditorilor. A venit momentul, a anunţat apoi Tsipras, să supun bilanţul – pozitiv şi negativ – „judecăţii poporului grec”…”Mandatul meu, început la 25 ianuraie , şi-a atins limitele. De acum încolo,dumneavoastră şi votul dumneavoastră trebuie să decidă cine poate conduce Grecia pe un drum mai bun”, „cine poate negocia mai bine diminuarea datoriei ţării noastre şi poate lua măsuri juste şi moderne de care ţara are nevoie”. „Avem totuşi în faţă zile mai bune”, a conchis Alexis Tsipras pe un ton optimist, şi a cerut sprijinul alegătorilor.
Demisia lui Tsipras nu a fost o surpriză
De mai multe zile, corespondenţii de presă aflaţi la Atena evocau zvonuri din ce în ce mai numeroase privind posibila plecare a lui Tsipras de la conducerea guvernului şi organizarea alegerilor anticipate. Aşa cum se ştie, el îşi pierduse în ultimele săptămâni sprijnul unei părţi însemnate din deputaţii propriului partid, reuşind să treacă prin parlament primele seturi de măsuri şi reforme impuse de creditorii internaţionali graţie sprijinului partidelor din opoziţie – Nea Democraţia şi Pasok. A fost părăsit de o treime din deputaţii Syriza tocmai când se afla în focul celor mai dure negocieri cu reprezentanţii creditorilor ce ameninţau cu excluderea Greciei din zona euro. Momentul culminant a fost săptămâna trecută, cu prilejul supunerii votului parlamentului elen a noului plan de salvare a Greciei. Circa 40 de deputaţi ai Syriza au votat , practic, împotriva obţinerii împrumutului de 86 miliarde de euro, pe motivul că acordarea lui este însoţită de o întreagă serie de măsuri de austeritate împotriva cărora poporul elen a votat în ianuraie şi apoi la referendum.
De ce sunt organizate atât de urgent alegerile anticipate?
Partidul Syriza are o problemă. El nu reuşeşte să ajungă la unitate de vederi în interior, subliniază analistul politic Georges Contogeorgis, profesor de ştiinţe politice la universitatea Panteion din Atena. În opinia unora, Tsipras a capitulat semnând ultimul plan de salvare cu creditorii internaţionali. Întrucât are nevoie de sprijinul unei majorităţi în propria-i formaţiune politică, spunea Contageorgis, Tsipras speră să-l obţină la alegerile anticipate din septembrie. Căci, deşi diminuată, el beneficiază în continuare de o popularitate importantă – în pericol să se diminueze şi mai mult peste câteva luni, când alegătorii vor resimţi efectele noilor măsuri de austeritate impuse de creditori pentru a relua finanţarea Greciei. În opinia lui Contageorgis, în septembrie, Syriza are totuşi şanse să obţină cel mai mare număr de voturi, chiar dacă nu o majoritate, obligând-o să–şi caute aliaţi.
Între timp, conform Constituţiei, un guvern elen de tranziţie va fi condus de un premier interimar, funcţie care s-a decis să revină – pentru prima oară în istoria Greciei – unei femei, în persoana preşedintei Curţii Supreme, Vassiliki Thanou.
