Preşedintele Klaus Iohannis (foto) a trimis parlamentului, ieri, spre reexaminare, Legea pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, considerând că promulgarea nu este oportună câtă vreme nu există certitudinea continuării procesului de reforme.
Legea pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, pe 7 octombrie 2015, vizează ratificarea unui acord de asistenţă financiară rambursabilă în sumă de până la 150 de milioane de euro din disponibilităţile rezultate din procesul de privatizare, înregistrate în soldul contului curent în valută deschis la Banca Naţională a României. Asistenţa financiară rambursabilă este acordată Republicii Moldova pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei de stat. Împrumutul se acordă în maximum trei tranşe, iar scadenţa fiecăreia dintre acestea este de maximum cinci ani, se aminteşte în cererea de reexaminare.
„Luând în considerare Declaraţia comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată la Bucureşti la 27 aprilie 2010 şi având în vedere contextul politic actual din Republica Moldova – survenit ulterior adoptării de către Parlamentul României a legii menţionate – considerăm că promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015, nu este oportună câtă vreme nu există certitudinea continuării procesului de reforme şi respectării angajamentelor pentru implementarea Acordului de asociere între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2014“, se precizează în document.
Preşedintele solicită reexaminarea Legii pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova „din perspectiva considerentelor anterior expuse“.
Senatul a adoptat, în 20 octombrie, în calitate de for legislativ decizional, proiectul legii de ratificare a Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, fiind înregistrate 138 de voturi „pentru“. Anterior, proiectul de lege a fost votat şi de Camera Deputaţilor.
Valeriu Streleţ i-a prezentat la 30 octombrie preşedintelui Nicolae Timofti demisia guvernului său, în urma moţiunii de cenzură votate cu o zi în urmă de parlament. Ulterior, preşedintele Republicii Moldova l-a numit pe vicepremierul liberal Gheorghe Brega în funcţia de premier interimar, până la formarea unui nou guvern.
Cabinetul de miniştri condus de Valeriu Streleţ a fost demis printr-o moţiune de cenzură votată de deputaţii din Partidul Socialist (PSRM), Partidul Comuniştilor (PCRM) şi Partidul Democrat (PD, membru al coaliţiei de guvernământ).
Moţiunea de cenzură a fost depusă în contextul mişcărilor de contestare a guvernului proeuropean condus de Valeriu Streleţ şi al arestării fostului premier şi fost lider al PLDM, Vlad Filat, acuzat de fraude bancare şi luare de mită.
Retrimiterea acordului cu Republica Moldova la Parlament nu înseamnă o ușă închisă
Președintele Klaus Iohannis a explicat ieri că retrimiterea la parlament a legii privind asistența financiară acordată Republicii Moldova nu înseamnă o ușă închisă și nici renunțarea la ajutorul pe care România îl acordă Chișinăului.
„Cererea de reexaminare asupra Legii pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova nu înseamnă o ușă închisă și nici renunțarea la ajutorul pe care îl dăm românilor de peste Prut. A fost singurul instrument juridic avut la dispoziție pentru ca împrumutul de 150 de milioane de euro să fie reportat până după clarificarea evoluțiilor de la Chișinău.
În funcție de aceste evoluții, legea se poate întoarce oricând la promulgare. România rămâne în continuare același susținător al Republicii Moldova în parcursul său proeuropean“, arată șeful statului într-o postare pe Facebook.
