Organizaţii neguvernamentale fac apel către preşedintele Klaus Iohannis ca viitorul premier, dar şi membrii Cabinetului său să fie desemnaţi pe criterii de integritate şi competenţă, iar un demers similar să fie iniţiat şi în cadrul Administraţiei Prezidenţiale până la sfârşitul anului.
Un număr de 37 de organizaţii neguvernamentale îi transmit preşedintelui că există un numitor comun al revendicărilor din stradă, respectiv lupta împotriva corupţiei şi reforma clasei politice, iar un prim pas pe drumul spre un alt fel de a face politică îl reprezintă desemnarea viitorului candidat la postul de premier.
„Vă solicităm ca pentru viitorul candidat la postul de prim-ministru şi pentru membrii cabinetului său să aplicaţi următorul set de criterii: integritate şi competenţă“, se arată în apelul transmis preşedintelui.
Organizaţiile semnatare spun că, în ceea ce priveşte integritatea, viitorul premier, dar şi membrii cabinetului, ar trebui să nu fie şi să nu fi fost implicaţi în comiterea de infracţiuni sau în scandaluri de corupţie, să nu fi fost condamnaţi şi nici trimişi în judecată pentru astfel de fapte, să nu fie şi să nu fi fost implicat în obţinerea unor avantaje (ne)patrimoniale nejustificate şi nici în cazuri de conflict de interese, în migraţii politice/traseism, nici în comportamente de încălcare a moralei publice în exercitarea unor funcţii publice, dar nici în promovarea unor valori, poziţii sau proiecte care contravin statului de drept.
De asemenea, viitorul premier ar trebui să nu fi ocupat funcţii de conducere în fostul PCR. Alte cerinţe sunt: nu a fost informator şi nu a făcut parte din fosta Securitate şi nici din actualele servicii secrete, nu a promovat şi nu promovează discurs discriminatoriu, bazat pe ură.
În ceea ce priveşte criteriul competenţă, viitorilor candidaţi ar trebui să li se ceară: capacitatea de a impune respect pe baza autorităţii profesionale, de a demonstra buna cunoaştere a unui domeniu profesional, de a formula o viziune, prin analiza şi sinteza informaţiilor culese de către personalul pe care îl coordonează, de a coordona echipe de oameni şi procese decizionale, precum şi capacitatea de a comunica şi negocia eficient, atât în interiorul echipei, cât şi cu publicul.
Exemplul Administraţiei Prezidenţiale este imperativ pentru reformarea instituţiilor statului
Componenţa oricărui guvern în România ar trebui să asigure echilibrul.
„De asemenea, solicităm să faceţi un demers similar în interiorul Administraţiei Prezidenţiale, astfel încât, până la 31 decembrie 2015, întreaga echipă din jurul dumneavoastră să respecte aceleaşi criterii. Exemplul Administraţiei Prezidenţiale este imperativ pentru reformarea instituţiilor statului şi a clasei politice. Odată cu aplicarea criteriilor de integritate şi competenţă, ne dorim ca preşedintele României să îşi asume demararea unui proces de consultare cât mai amplă cu cetăţenii şi cu organizaţiile neguvernamentale, inclusiv prin folosirea unor instrumente participative care au funcţionat în alte state democratice şi punând în valoare iniţiativele construite deja în spaţiul virtual al protestului din această perioadă“, se arată în documentul transmis de ong-uri.
Semnatarii spun că se aşteaptă ca preşedintele, în calitatea sa de mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate, să obţină un angajament politic ca toate aceste cerinţe să fie valorificate prin intermediul unui proces asumat de principalele instituţii ale statului (parlament, guvern) din care să rezulte modificări legislative şi instituţionale care să răspundă problemelor semnalate de cetăţeni.
„Subliniem necesitatea ca acest proces de consultare, pe scară largă, să fie asumat de toate partidele politice şi instituţiile publice ca o practică firească şi permanentă în spiritul dorinţei reale de consolidare a democracţiei participative în România şi nu ca o simplă manevră de deturnare a protestelor din piaţă. Reafirmăm că organizaţiile neguvernamentale, în general, nu au o vocaţie de reprezentare populară; ele doar adună oameni în jurul unor idei, principii sau drepturi. Organizaţiile semnatare, în particular, nu pretind că vorbesc în numele societăţii civile în ansamblul ei, ci doar în virtutea misiunii şi expertizei lor“, se mai arată în apelul transmis preşedintelui.
Ong-urile spun că modul în care a fost pregătită consultarea publică a preşedintelui cu cetăţenii şi societatea civilă organizată, deşi probabil bine intenţionată, a fost deficitar şi, în loc să crească încrederea publicului în instituţiile statului şi în organizaţiile societăţii civile, a provocat încă şi mai multă confuzie, suspiciuni şi diviziuni la nivelul societăţii civile.
„Ne aşteptăm ca toți cei responsabili pentru această situaţie să îşi asume răspunderea. Solicităm ca propunerile concrete de reforme pe care organizaţiile societăţii civile le-au cerut în ultimii ani să nu mai fie ignorate de decidenţii politici“, se mai arată în document.
