Recent, la Gerestrid, suburbie a oraşului München, în prezenţa unui public numeros, s-a lansat ediţia în limba germană („Über die Freiheit der Musik und die Musik der Freiheit“, în traducerea lui Klaus Martin Untch) a cărţii scriitorului craiovean Ion Munteanu, „Despre libertatea muzicii şi muzica libertăţii“, publicată în această toamnă la Editura „Ramuri“ şi imprimată în condiţii de excepţie la Tipografia de Sud, din Craiova. Vorbim despre o monografie sociologică a unei personalităţi muzicale complexe, dirijorul român Horia Dinu Nicolaescu (născut pe 2 iulie 1941 în Craiova), care s-a impus în spaţiul cultural german ca valoare unanim acceptată, pornind din Craiova, via Bucureşti, la începutul anilor şaptezeci (s-a stabilit în Germania în 1971). Cartea este construită pe baza aplicării unui amplu interviu de tipul „povestea vieţii“ şi reuşeşte să surprindă, în prima ei parte, realităţile româneşti din perioada imediat postbelică, dar şi condiţiile vitrege ale acomodării familiei Nicolaescu în Bavaria, mai precis la München, unde tânărul dirijor român va ajunge să facă performanţă.
Scriitorul Ion Munteanu a declarat pentru GdS: „Această carte a fost foarte bine primită în Germania, fiind lansată după un concert pe care maestrul Nicolaescu l-a susţinut împreună cu orchestra care îi poartă numele. Occidentalii, în general, sunt fascinaţi, de astfel de lucrări monografice şi memorialistice care descriu evenimente, drame şi tot felul de abuzuri şi silnicii petrecute în spatele fostei Cortine de fier, respectiv din istoria recentă a ţărilor est-europene. Maestrul Nicolaescu are o asemenea biografie încărcată, fiind descendentul unei familii de moşieri din comuna Bratovoieşti, judeţul Dolj, ai cărei membri au cunoscut tortura comunistă, închisorile, sărăcia lucie şi tot felul de umilinţe după ce li s-au confiscat casele, pământurile, utilajele agricole etc. În al doilea rând, prietenii maestrului, care nu sunt puţini, muzicienii, foştii elevi, dar şi admiratorii artei sale au fost curioşi să afle secretul prin care un transfug din România, în anii şaptezeci ai secolului trecut, reuşeşte să întemeieze o adevărată şcoală de muzică în Germania, cucerind cele mai mari premii, susţinând concerte cu săli arhipline, imprimând CD-uri, inclusiv cu piese ce au sonorităţi româneşti… Iar secretul se numeşte muncă, talent, sacrificii şi încredere în sine“.
Lucrarea este însoţită de două albume cu fotografii, dintre care 36 sunt color, reprezentând evenimente şi persoane dragi maestrului (bunici, părinţi, fiica, prieteni), dar şi de numeroase articole din presa germană despre activitatea sa muzicală, cât şi din cea românească, reprezentând note de semnalare, cronici şi recenzii ale ediţiei în limba română, „Despre libertatea muzicii şi muzica libertăţii“, volum publicat în 2014 la Editura Aius.
