Populaţia României a scăzut constant în ultimii ani, ajungând ca în anul 2014 să se mai înregistreze sub 20 de milioane de locuitori, ceea ce face ca populaţia rezidentă a ţării să fie la nivelul anului 1966, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, potrivit Agerpres. El a atras atenţia că România nu poate menţine nivelul actual al populaţiei. INS a lansat, joi, Anuarul Demografic al României, document care conţine o serie de date statistice cu privire la numărul şi structura demografică a populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală (naşteri, decese, căsătorii, divorţuri) şi migratorie.
INS: România nu poate menţine nivelul actual al populaţiei. Anual dispar două oraşe mici
România nu poate asigura menţinerea populaţiei la 19 milioane de locuitori într-un orizont de timp, având în vedere că prin reducerea populaţiei rezidente dispar anual cam două oraşe de nivel mic, a declarat, joi, preşedintele Institutului Naţional de Stastică, Tudorel Andrei. Preşedintele INS a declarat că, dacă din 1990 reducerea populaţiei s-a făcut prin migraţie externă, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând să se reducă populaţia rezidentă a ţării. Astfel, numai în anul 2014 populaţia a scăzut cu 80.000 de oameni, cărora li se adăugă şi alţi 40.000 de cetăţeni care au migrat. Preşedintele INS a apreciat că un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia a două oraşe de nivel mic în fiecare an. Acesta a spus că reducerea populaţiei este influenţată de numărul mare al deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii, aspecte care nu pot fi schimbate într-un timp foarte scurt, ceea ce înseamnă că România nu poate asigura menţinerea populaţiei la nivelul actual de 19 milioane de locuitori, într-un orizont de timp. Acesta a precizat că rata brută de reproducere a înregistrat o stagnare în ultimii 20 de ani, însă acum a început să scadă, astfel încât, în locul unei medii de 2,1 copii născuţi de o femeie, România este departe, înregistrând în 2014 o rată de 1,3 copii la o femeie. Preşedintele INS a spus că nu crede că rata natalităţii poate fi crescută în prezent, astfel încât singura rezervă ar putea fi reducerea mortalităţii. Potrivit sursei citate, din 1990 România are acelaşi comportament privind natalitatea pe care îl avea în 1961, respectiv se nasc din ce în ce mai puţini copii, iar după 1990 fenomenul de scădere a fost mai accelerat. De asemenea, România are o pondere redusă a naşterilor la primul născut, existând mai degrabă o predilecţie la cuplurile cu mai mulţi copii. Din Anuarul Demografic al României a mai rezultat şi o creştere a vârstei mamei la prima naştere, media fiind, în 2014, de 26,7 ani, faţă de 22 de ani în 1987. Pe de altă parte, Tudore Andrei a subliniat că România încă înregistrează naşteri la mame foarte tinere, în raport cu Uniunea Europeană. Din document mai rezultă că rata de fertilitate pe grupe de vârstă a înregistrat schimbări majore după 1989, când aceasta a scăzut şi a crescut vârsta medie la care se înregistrează cele mai mari valori ale ratei de fertilitate. Astfel, dacă în perioada 1970-1985 grupa de vârstă cu cea mai mare rată a fertilităţii era 20-24 de ani, cu 201,4 născuţi vii la o mie de femei, respectiv 191,4 în perioada 2005-2014, rata fertilităţii a cunoscut o scădere notabilă, la numai 70 de născuţi vii la o mie de femei pentru grupa de vârstă 20-24 de ani în 2005 şi la doar 55,9 în 2014. „În anii 2005 şi 2014 grupa de vârstă cu cea mai mare rată a fertilităţii este 25 – 29 de ani, cu valorile de 77,3, respectiv 67,8 născuţi vii la o mie de femei, ceea ce arată o creştere a vârstei la care femeile se decid să aibă copii”, se arată în Anuarul Demografic al României. În acelaşi document se mai menţionează că rata de natalitate a scăzut considerabil din anul 1975 până 2014, de la 19,7 născuţi vii la o mie de locuitori până la 8,3 născuţi vii la o mie de locuitori.
Populaţia rezidentă a României este la nivelul anului 1966
Preşedintele INS, Tudore Andrei, a precizat că cea mai redusă populaţie a ţării a fost înregistrată în anul 1930, când erau 14.100.000 de locuitori, iar vârful a fost în 1990, când România a înregistrat 23.200.000 de locuitori. Acesta a mai arătat că populaţia rezidentă a României a scăzut de la 21.700.000, în 2002, la 19.900.000, în 2014. „România are o demografie întârziată faţă de ţările din occident (…) În 2014, populaţia rezidentă a ţării era sub 20 de milioane şi se afla cam la acelaşi nivel cu cea a anului 1966”, a spus preşedintele INS. În urma analizării datelor statistice s-a constatat că începând cu anul 1985 populaţia României a devenit preponderent urbană. În ceea ce priveşte cauzele reducerii populaţiei, Tudorel Andrei a menţionat că printre acestea se numără mortalitatea ridicată, rata scăzută a fertilităţii după 1989, dar şi migraţia externă.
„În perioada 1990-2014, reducerea populaţiei rezidente s-a făcut prin migraţie externă”, a mai spus preşedintele INS. În documentul lansat joi de către Institutul Naţional de Statistică se mai arată că evoluţia structurii populaţiei pe grupe mari de vârstă arată amploarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei. Astfel, dacă în 1970 grupa de vârstă 65 de ani şi peste reprezenta 8,6% din totalul populaţiei, în 2014 această pondere este de aproape două ori mai mare (15,1%), în timp ce ponderea copiilor cu vârstă mai mică de 15 ani, care în 1970 depăşea un sfert din totalul populaţiei (25,9%), a scăzut semnificativ, la numai 14,9% în 2014. Anuarul demografic al României mai arată de densitatea cea mai mare a populaţiei se regăseşte în judeţele care conţin polii de creştere economică, respectiv Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Bucureşti, aceştia reprezentând puncte de atacţie pentru forţa de muncă.
