Igor Sergun, directorul Serviciului de Spionaj Militar din Rusia, a murit „în mod neaşteptat”, a anunţat Kremlinul într-un comunicat de presă, fără a preciza cauza morţii oficialului rus. Igor Sergun avea 58 de ani şi conducea Serviciul de Spionaj Militar de la Moscova din anul 2011. Igor Sergun, directorul Serviciului de Spionaj Militar din Rusia a murit în condiţii suspecte
Preşedintele rus Vladimir Putin prezintă condoleanţe pentru moartea şefului spionajului militar rus, Igor Sergun, informează Radio Free Europen-Radio Liberty. Mai mult, el precizează că Igor Sergun şi-a dedicat „întreaga viaţă servirii partiei şi forţelor armate”, potrivit Mediafax.
Sergun a preluat postul de la generalul Aleksandr Şliahturov, care a demisionat în 2011, la vârsta de 64 de ani. Succesorul lui Sergun nu a fost anunţat încă.
Decesul său are loc în contextul în care agenţiile clandestine, paramilitare şi de spionaj din Rusia joacă un rol esenţial în punerea în aplicare a unor decizii-cheie ale politicii lui Putin, la rândul său un fost şef al agenţiei interne de spionaj – Serviciul federal pentru securitate (FSB, fost KGB).
Potrivit unui specialist în domeniul aparatului rus de securitate, profesor la New York University, Mark Galeotti, Sergun a fost o persoană cu un rol foarte important în relansarea GRU.
GRU – aflat anterior în subordinea Statului Major General al Forţelor armate ruse – este suspectat că a jucat un rol central în cadrul operaţiunii secrete de preluare a controlului asupra Peninsulei ucrainene Crimeea, la începutul lui 2014, când militari mascaţi, în ţinute de camuflaj şi înarmaţi au apărut brusc în întreaga peninsulă de la Marea Neagră.
Unii analişti şi oficiali occientali cred că agenţia a contribuit, de asemenea, la coordonarea şi supervizarea insurgenţei în estul Ucrainei, unde un conflict între separatişti proruşi şi forţe guvernamentale s-a soldat cu peste 9.000 de morţi de când a izbucnit, în aprilie 2014.
În pofida unor probe copleşitoare, Moscova a negat în mod repetat că este implicată în estul Ucrainei.
Un rus capturat în Ucraina anul trecut a declarat că el şi camaradul său erau ofiţeri activi din cadrul GRU atunci când au fost prinşi, însă armata rusă a dezminţit acest lucru la vremea respectivă.
Funcţia de director al GRU l-a plasat pe Sergun pe listele de sancţiuni impuse la începutul lui 2014 atât de către Statele Unite, cât şi de Uniunea Europeană (UE), care citează în mod expres „activitatea unor ofiţeri din cadrul GRU în estul Ucrainei”.
Sancţiunile impuse lui Sergun au reprezentat „o bună recunoaştere de către Occident a rolului GRU în acest conflict” armat, apreciază Michael Kofman, un analist specializat în Rusia de la Wilson Center’s Kennan Institute, cu sediul la Washington.
Operaţiunile din Crimeea şi estul Ucrainei au fost caracterizate de ceea ce experţii numesc o resurgenţă a războiului „hibrid” sau „nonlinear” de tip sovietic, în care este folosit armament convenţional, dar şi desfăşurări acoperite de trupe, campanii de dezinformare şi războiul cibernetic, cu scopul de a împiedica un adversar să ştie cum să răspundă.
Într-un discurs pe care l-a susţinut în aprilie la Moscova, Sergun acuza Statele Unite şi pe aliaţii lor de emergenţa Statului Islamic (SI), o mişcare islamistă radicală ai cărei luptători au cucerit bucăţi vaste din teritoriile Irakului şi Siriei şi au recrutat mii de persoane din întreaga lume.
Sergun a citat decizia Washingtonului de a susţine luptători mujahedini afgani în lupta împotriva forţelor armate sovietice, în anii ’80, drept una dintre cauzele emergenţei Al-Qaida şi altor grupări teroriste.
