Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat, ieri, la prezentarea bilanțului DNA pe anul trecut, care relevă că în 2015 au fost trimise în judecată 497 de persoane cu funcții de conducere, dintre care 32 sunt demnitari, că, pentru a avea rezultate, nu trebuie peticită justiția, ci e suficient să i se ofere instrumentele de care are nevoie, subliniind că, în activitatea lor, procurorii au avut alături cetățenii care au strigat în stradă „corupția ucide“.
La prezentarea raportului de activitate a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pe anul 2015, Laura Codruța Kovesi a afirmat: „Prevederile neconstituționale au creat în unele situații un vid legislativ de natură să genereze incertitudine juridică și practică neunitară. Este necesară o intervenție legislativă, dar aceasta nu trebuie să afecteze competențele sau instrumentele investigative. Ne dorim să fim consultați în mod real cu privire la modificările legislative care ne privesc activitatea. A fost vitală pentru noi intervenția cetățenilor și a societății civile atunci când s-a încercat limitarea intempestivă a competențelor investigative. Pentru a avea rezultate nu trebuie să peticim justiția, ci trebuie să-i oferim instrumentele de care are nevoie“.
Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a susținut că rezultatele obținute se reflectă și în schimbarea modului în care publicul se raportează la DNA.
„Numărul tot mai mare de persoane care sesizează fapte grave este o dovadă în acest sens. Peste 86% dintre dosarele înregistrate anul trecut sunt bazate pe sesizări venite de la persoane fizice ori juridice și instituții publice. Ne motivează faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înființarea instituției. DNA se bucură de o încredere de peste 61%, cel mai mare nivel pentru o instituție din sistemul judiciar“, a explicat Kovesi.
Potrivit acesteia, dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupție la nivel înalt, prioritățile vor viza și corupția în administrația publică locală, în sistemul judiciar, în instituțiile de control și executare a pedepselor, în achiziții publice, în special în domeniul sănătății și infrastructură, frauda cu fonduri europene, precum și recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă.
Kovesi a precizat că activitatea DNA trebuie să continue să fie definită prin profesionalism, consecvență, operativitate, eficiență, responsabilitate și transparență, iar rezultatele pozitive nu ar fi fost posibile fără contribuția profesională a procurorilor, polițiștilor, specialiștilor, a întregului personal.
„Am trecut împreună un an greu. A fost un an în care, din cauza anchetelor noastre, am fost atacați în mod constant. S-a încercat și se încearcă modificarea procedurilor și a posibilităților de investigare. Munca noastră i-a neliniștit pe mulți din cei care se credeau de neatins. Munca noastră i-a deranjat pe cei care credeau că funcția este o garanție a intangibilității. Dar noi am continuat cu corectitudine și profesionism. Și acesta a fost cel mai bun răspuns“, a menționat ea.
Șefa DNA a punctat că procurorii au avut cel mai „important“ aliat: cetățenii României: „Fără ei, munca noastră nu ar fi fost posibilă. Sunt mii și mii de oameni alături de noi și de munca noastră. Sunt acei oameni cinstiți care vor o societate clădită pe corectitudine și respect. Sunt acei oameni onești care în urmă cu doar câteva luni au strigat în stradă «corupția ucide». (…) Iar noi trebuie să continuăm să investigăm faptele de corupție. Să ne dedicăm activitatea pentru curățarea țării. (…) Pentru asta, însă, toți cei care suntem aici, în această sală, va trebui să dorim același lucru“.
Peste 100 de primari și președinți de CJ, trimiși în judecată
Numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public s-a triplat, a declarat procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, care a precizat că au fost deferiți justiției peste 100 de primari și președinți de consilii județene.
„Există instituții publice în care corupția crește în fiecare an. S-a triplat numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public. Peste 100 de primari și președinți de consilii județene au fost trimiși în judecată. O treime din președinții de consilii județene sunt trimiși în judecată. Este o coincidență? Este o legătură între funcția publică și bugetul administrat? Cu siguranță este rezultatul unei modalități netransparente de folosire a bugetului public“, a afirmat Kovesi. Șefa DNA a atras atenția că, atât timp cât planificarea unei achiziții publice nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate.
„În continuare se vor folosi banii cetățenilor pentru achiziții de aparatură medicală scumpă de la firme de apartament, în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiții pentru pacienți. Cât timp se poate decide discreționar ordinea efectuării plăților, vor fi în continuare funcționari care vor primi mită pentru a favoriza anumite firme“, a spus ea.
Kovesi a susținut că rezultatele DNA obligă la lansarea unei discuții despre necesara reformă a statului în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției.
„Este bine că avem în fiecare an tot mai mulți inculpați pentru corupție? Este bine că sunt tot mai multe persoane condamnate? Răspunsul trebuie să-l dea societatea. Dosarele aflate în lucru ne arată însă că nu am prins toți corupții. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilități majore care pun în pericol buna funcționare a societății. Corupția are efecte dramatice și se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă“, a subliniat procurorul-șef anticorupție.
Ea a evidențiat că Justiția este un serviciu public, iar de multe ori cei din DNA funcționează sub presiunea unei cereri sociale foarte mari.
„Nivelul de așteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, oamenii ar vrea ca DNA să rezolve și probleme pe care nu le avem în atribuții. Aceasta nu înseamnă că așteptările cetățenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute. Dar lupta împotriva corupției nu trebuie să însemne doar arestări, inculpări și condamnări în dosarele DNA. Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri“, a arătat Kovesi.
Potrivit acesteia, principala provocare pentru DNA este determinată de creșterea continuă a volumului de activitate.
„Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu față de acum cinci ani. Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 97 de procurori. Fiecare procuror a avut de soluționat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influențează durata de soluționare a cauzelor. (…) În acest moment avem de soluționat peste 7.100 de cauze. Dublu față de cât putem soluționa noi într-un an“, a spus șefa DNA.
Kovesi a precizat că o primă rezolvare ar fi creșterea numărului de procurori și polițiști, însă această soluție nu va fi eficientă dacă evoluția volumului de activitate va avea același ritm.
„Trebuie acceptat că nu putem aștepta mai mult de la procurori dacă lucrurile nu se schimbă. O astfel de schimbare trebuie realizată prin strategii serioase și reale de prevenție a corupției“, a punctat procurorul-șef al DNA.
Au fost trimiși în judecată, în 2015, un prim-ministru, cinci miniștri, 16 deputați și cinci senatori
Laura Codruța Kovesi a declarat că, în 2015, au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu și de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013.
„În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la înființarea instituției. Anul acesta, rezultatele sunt mult mai mari. Au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Au fost trimiși în judecată de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: un prim-ministru, cinci miniștri, 16 deputați și cinci senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigați de DNA într-un an. Am instituit măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai impresionante cifre de la înființarea DNA“, a afirmat Kovesi.
Potrivit acesteia, evoluțiile pozitive dau imaginea unei instituții care funcționează „pro-activ“, „eficient“, „ferm“ și „curajos“.
Șefa DNA a precizat că aproape 500 de persoane cu funcții de conducere au fost trimise în judecată, fapt ce reprezintă o creștere cu 30% față de anul precedent.
Kovesi a menționat că activitatea judiciară a DNA a fost realizată de 33 de procurori care au avut peste 14.700 de participări în ședințe de judecată.
„Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară sub controlul judecătorilor. Instanțele de judecată au condamnat definitiv peste 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al dosarelor DNA. Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor a scăzut, deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015, cauzele judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%“, a arătat ea.
Valoarea mitei – 431 de milioane de euro, sumă comparabilă cu cea pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pe trei ani
Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a declarat că, în dosarele trimise în judecată în 2015, totalul banilor dați ca mită s-a ridicat la suma de 431 de milioane de euro, sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018.
„Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor sunt condiționate de primirea unor sume de bani mascate prin înțelegeri frauduloase sau contracte fictive. Faptele de corupție au efecte directe asupra noastră, a tuturor. În multe cazuri, sumele care se dau mită funcționarilor sunt obținute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracțiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiții publice intră în buzunarele funcționarilor corupți“, a afirmat Kovesi, la prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.
Potrivit șefei DNA, corupția se reflectă în calitatea și prețul serviciilor de care beneficiază cetățenii.
„Cetățenii sunt afectați de calitatea drumurilor când recepția lucrării se face plătind mită. Cetățenii plătesc un preț mai mare când se dă mită pentru punerea pe piață a medicamentelor“, a explicat ea.
Kovesi a susținut că rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic privind necesitatea unei abordări strategice de prevenire a corupției.
„Vedem cum în fiecare an îndepărtăm tot mai mulți funcționari corupți. Finalizăm tot mai multe dosare. Sunt tot mai multe condamnări. A dus acest efort la instituții mai curate? Rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic. Este necesară o abordare strategică de prevenire a corupției. Este necesar un schimb de informații în timp real între toate instituțiile care verifică procedurile de achiziții publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creșterea încrederii investitorilor corecți în a semnala eventuale fapte de corupție“, a evidențiat șefa DNA.
Cioloș: Încrederea în stat va apărea atunci când vom fi în măsură să prevenim corupția
Premierul Dacian Cioloș a declarat la bilanțul DNA că este important ca România să aloce mai multe resurse pentru prevenirea corupției și promovarea integrității în întreaga societate.
El a menționat că, în ultimii 25 de ani, România s-a confruntat cu un fenomen al corupției de „mare amploare“.
„Asocieri ilicite și nelegitime între reprezentanți ai aparatului administrativ, executiv, legislativ, uneori chiar judiciar și entități private au promovat interese contrare legii. Acolo unde viața politică și administrația trebuia să funcționeze în interes public am asistat adesea la captura statului prin intermediul clientelismului și corupției. Pe scurt, corupția din mediul politic a afectat funcționarea corectă a administrației publice și competitivitatea economiei, precum și încrederea cetățenilor în stat. Cred că între timp a devenit clar că nimeni nu este scutit de respectarea legii, că dosarele penale nu se instrumentează în funcție de prioritățile agendelor politice și că, mai devreme sau mai târziu, încălcarea legii se pedepsește“, a susținut Cioloș.
Potrivit premierului, redarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului este posibilă numai dacă va exista „un angajament comun“ parlament – guvern – sistem judiciar.
„Asanarea societății românești, încrederea în stat vor apărea atunci când vom fi în măsură să prevenim corupția și nu doar să o combatem“, a menționat Cioloș.
Premierul a mai spus că „teama de DNA nu este din cauza modului în care DNA își face treaba în mod exemplar, ci probabil din incapacitatea noastră de a progresa cu aceeași viteză în performanța cu care a progresat DNA în acești ultimi ani“.
Cioloș a anunțat că guvernul ia măsuri pentru ameliorarea activității de recuperare a prejudiciilor și valorificarea bunurilor provenite din infracțiuni și că, din luna iunie, Agenția Națională de Valorificare a Bunurilor Indisponibilizate va fi operațională.
Iohannis: Nu putem permite ca persoane care s-au îmbogățit prin încălcarea legii să se bucure de foloasele necuvenite
Președintele Klaus Iohannis a declarat, la prezentarea bilanțului DNA pe anul trecut, că trebuie să existe o acțiune coerentă a autorităților și operaționalizarea instituțiilor cu atribuții în cazul recuperării prejudiciilor produse statului prin fapte de corupție comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovăția.
„O temă importantă rămâne recuperarea prejudiciilor produse statului prin fapte de corupție comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovăția prin decizie judecătorească definitivă. Nu putem permite ca persoane care s-au îmbogățit prin încălcarea legii penale să se bucure în continuare de respectivele foloase necuvenite. Cred, din acest punct de vedere, că avem nevoie de acțiune coerentă din partea autorităților și că trebuie operaționalizate cu adevărat instituțiile cu atribuții, care să recupereze prejudiciile“, a spus Iohannis.
El a remarcat menținerea stabilității cadrului legislativ și faptul că s-a evitat „pericolul unor legi sau alte acte normative care ar fi riscat să îngrădească lupta anticorupție, cum ar fi amnistia și grațierea, sau modificări intempestive la Codul penal sau la Codul de procedură penală“.
În schimb, șeful statului a punctat că încuviințarea de către parlament a cererilor justiției rămâne însă un capitol cu restanțe periodice.
„Doresc să subliniez încă o dată faptul că imunitatea parlamentară nu are voie să se transforme într-o piedică împotriva luptei anticorupție“, a completat Iohannis.
Potrivit șefului statului, DNA a câștigat prin activitatea și reușitele sale aprecierea cetățenilor, care își doresc să trăiască într-o societate dreaptă, într-o țară fără corupție, în care instituțiile, cei aleși să îi reprezinte și cei care îndeplinesc funcții publice sunt în serviciul oamenilor.
„Rezultatele obținute de dumneavoastră în lupta anticorupție, apreciate și dincolo de granițele României, sunt o garanție că procesul de consolidare a democrației și a statului de drept în România se află pe drumul cel bun“, a afirmat Iohannis.
El s-a arătat convins că România va fi din ce în ce mai puternică în aplicarea principiului constituțional conform căruia nimeni nu este mai presus de lege și se va alinia practicilor consacrate în statele cu democrații consolidate, care pun cetățeanul în centrul oricărei politici publice.
Prună: Înțeleg să-mi asum funcția și să aplic dispozițiile legii prin propunerea de reînvestire a șefului DNA
Ministrul justiției, Raluca Prună, a anunțat ieri că înțelege să-și asume funcția pe care o are și să aplice dispozițiile legii prin propunerea de reînvestire a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
„Ca ministru al justiției, înțeleg să iau act de performanța susținută a DNA, să-mi asum funcția pe care o am și să aplic dispozițiile legii prin propunerea de reînvestire a procurorului șef al DNA“, a declarat Prună la prezentarea bilanțului DNA pe anul 2015.
La finalul evenimentului, Prună a explicat că a așteptat să facă acest anunț la bilanțul DNA, astfel încât să-și întemeieze propunerea de reînvestire.
„Voi trimite, așa cum se cuvine, o scrisoare la CSM. Știți că propunerea ministrului, înainte de a o trimite președintelui, se face cu avizul CSM. Deci, primul pas este să trimit la CSM spre avizare această propunere“, a precizat ministrul justiției.
