Credincioşii catolici sărbătoresc Paştele anul acesta pe 26 martie. Există numeroase obiceiuri pe care catolicii le practică în ziua Paştelui. Cel mai spectaculos obicei este stropitul. Stropitul isi are originea in Germania, iar majoritatea romanilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La inceput, stropitul se facea cu apa, ulterior este folosit prafumul. Apa este simbolul purificarii inca din precrestinism, si pentru faptul ca apa provine din fantani a aparut impodobitul cu oua a fantanilor din satele populate de nemti. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanica in amintirea zeitei fertilitatii si a primaverii. Aceasta zeita se numea „Ostera”, denumire din care provine si „Ostern” – Paste.
Printre alte obiceiuri de Pasti la catolici se numara daruirea si ciocnitul oualelor.
Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului, pentru prima data fiind sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intai nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor nu a murit nimeni, pentru caacestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sangele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.
