Creștinii catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului – Paștele, cea mai mare sărbătoare a creștinilor.
Doi ani la rând, 2010 și 2011, Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii — ortodocși, catolici, greco-catolici, de evanghelici și reformați, de cultele neoprotestante, la fel și în 2014.
Sâmbătă seară, la Vatican, Papa Francisc a prezidat celebrarea Vigiliei Pascale în Bazilica Sf. Petru.
Duminică, în Catedrala Sf. Iosif din București, PS Cornel Damian va prezida, la ora 10,30, Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului.
Tot duminică, la Vatican, Papa Francisc va celebra, la ora 10,00 (ora Romei) Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului în Piața Sf. Petru. După celebrare, Suveranul Pontif, de la balconul central al Bazilicii Vaticane, va rosti Mesajul de Paști și va împărți binecuvântarea Urbi et Orbi (către Cetate și lume), anunță Agerpres.
Modul sărbătoririi Paștelui a fost diferit de-a lungul timpului, deși în esență s-a păstrat ca în primele veacuri. Pentru creștinii primelor secole, Învierea Domnului era cel mai mare eveniment din istoria mântuirii noastre, care stă la temelia Bisericii creștine. Noaptea de Paște era petrecută în biserici în priveghere și rugăciune. În cursul ei avea loc botezul catehumenilor (candidații la botez) iar momentul Învierii era întâmpinat cu cântări de bucurie, cu săvârșirea Sfintei Jertfe și cu lumini multe, semn al bucuriei și luminării duhovnicești.
Data la care se sărbătorește Paștele depinde de două fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu dată fixă, legat de mișcarea aparentă a soarelui pe bolta cerească (echinocțiul de primăvară, care cade întotdeauna la 21 martie), iar altul cu dată schimbătoare, legat de mișcarea de rotație a lunii în jurul pământului (luna plină de după echinocțiul de primăvară). Astfel, Paștele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după luna plină de după echinocțiu, scrie Agrepres.
