România nu se va moderniza, nu va avansa economic şi nu va elimina în mod consistent corupţia fără reformarea administraţiei publice locale şi centrale, spune premierul Dacian Cioloş, el propunând totodată şi trei variante de reformă, dintre care una prevede ca prefectul şi subprefectul să fie demnitari.
„România nu se poate moderniza şi nu va avansa economic, nu va putea elimina în mod consistent corupţia fără o reformă a administraţiei publice locale şi centrale, pentru că viziunea de dezvoltare economică riscă să rămână doar un deziderat dacă nu avem şi o administraţie publică performantă şi credibilă. Degeaba avem proiecte de dezvoltare economică cu potenţial, degeaba avem potenţial economic al ţării pe care vrem să-l punem în valoare, dacă nu avem o administraţie publică în măsură să dubleze acest proiect de dezvoltare economică cu un rol al statului clar definit care să acompanieze mediul economic în procesul de dezvoltare“, a spus Dacian Cioloş, luni, la „Ora Premierului“, în parlament.
Şeful executivului consideră că lupta anticorupţie riscă să devină principalul instrument de modernizare al statului în loc ca aceasta să fie doar un „instrument de însănătoşire“ a societăţii.
„Dacă lupta anticorupţie nu este urmată îndeaproape de o reformă a administraţiei publice care să fie bazată pe transparenţă şi profesionalizare, riscăm să rămână doar cu sublinierea cazurilor de corupţie fără să corectăm şi problemele la rădăcina lor. Reforma administraţiei asta îşi propune, să prevină problemele de corupţie şi să le corecteze la rădăcina lor prin redefinirea cadrului în care administraţia publice trebuie să lucreze“, a spus Cioloş.
Trei scenarii pentru reformarea administraţiei publice centrale
Prim-ministrul a subliniat faptul că trebuie recâştigată încrederea cetăţenilor în stat şi în clasa politică şi a mai subliniat faptul că şi guvernele anterioare au lucrat în sensul reformării administraţiei, de aceea acum nu s-a pornit de la zero, ci pe baza unui proces de analiză care a început cu mai mulţi ani în urmă.
Cioloş a accentuat faptul că una dintre ţintele pe care şi le-a propus este şi aceea de a preveni corupţia prin „claritate şi transprenţă“.
Premierul a propus, pentru reformarea administraţiei publice centrale, trei scenarii.
„În primul scenariu, vă propunem ca pe lângă nivelul de demnitari – miniştri şi secretari de stat – să integrăm prefecţii şi subprefecţii care reprezintă guvernul în teritoriu. Asta ar înseamna că prefecţii şi subprefecţii, împreună cu miniştrii şi secretarii de stat vin împreună cu guvernul, pleacă împreună cu guvernul şi-şi asumă împreună programul de guvernare şi aplicarea programului de guvernare, atât la nivel de guvern, la nivel central, cât şi teritorial. Însă, aceasta ar presupune, pentru memoria instituţională la nivelul prefecturilor, să avem secretari generali ai prefecturilor cu statut de înalt funcţionar public şi care să fie numiţi strict pe bază de competenţă printr-o procedură administrativă“, le-a detaliat Cioloş parlamentarilor.
Alt scenariu propus de guvern presupune numirea directorilor generali, ai conducătorilor de agenţii şi ai directorilor de deconcentrate politic.
„Asta înseamnă că atât miniştrii, scretarii de stat, cât şi prefecţii, dar şi nivelul de directori generali, directori de deconcentrate vin şi pleacă odată cu guvernul şi tot acest aparat îşi asumă politic aplicarea programului de guvernare“, a afirmat Cioloş.
El a menţionat că prefecţii şi directorii trebuie iniţial să dea examen de intrare într-un corp de înalţi funcţionari publici, dar odată intraţi în sistem, ei pot fi recrutaţi de partidul sau coaliţia care vine la guvernare pe un post potrivit competenţei.
„Directorii de deconcentrate şi directorii generali din ministere ar veni şi ar pleca odată cu guvernul, cu diferenţa că ei rămân în corpul funcţionarilor publici şi în perioada în care nu sunt într-o funcţie executivă efectivă şi ei rămân într-un fel de rezervă de cadre pentru partidele care i-au numit (…) cu condiţia că trec în continuare prin procesul de formare profesională şi de examene periodice o dată pe an sau o dată la doi ani pentru a putea rămâne cu statutul de funcţionar public“, a explicat premierul.
Astfel, el consideră că se vor profesionaliza partidele politice şi se va face un corp de expertiză în interiorul formaţiunii politice.
Al treilea scenariu propus de executiv prevede păstrarea nivelului politic la ministru şi secretar de stat, dar se va impune aplicarea legislaţiei actuale, astfel încât să nu se mai exercite temporar funcţii de conducere.
„Am merge pe o întărire a corpului de înalţi funcţionari publici din care să se facă numiri pe posturi de conducere strict pe criterii profesionale de competenţă“, a mai spus Cioloş.
