Guvernul și-ar putea asuma răspunderea, în luna iunie, pe pachetul de legi privind reforma administrației publice, a afirmat premierul Dacian Cioloș, ieri, într-o întâlnire cu jurnaliștii.
Premierul Dacian Cioloș a explicat ieri că pachetul de legi privind reforma administrației publice nu presupune legi noi.
„Pachetul acesta (de legi privind reforma administrației publice – n.r.) nu înseamnă că vom veni cu legi noi de la A la Z. Vor fi modificări ale unei legislații care deja există. Și aici varianta cea mai rapidă prin care le-am putea adopta – în măsura în care discuția asta și cu partidele din parlament ne iese – este să mergem în iunie pe o procedură accelerată de adoptare în parlament sau chiar cu o procedură de angajare a răspunderii în luna iunie în parlament, în așa fel încât, odată decizia luată, să putem să o aplicăm cât mai repede. (…) E una dintre variantele de lucru. E o formă în care spunem: «ăsta e un proiect important al guvernului, a fost discutat cu partidele», pentru că nu ieșim cu surprize, de asta am și lansat dezbaterea de pe acum, ca să știe oamenii despre ce e vorba“, a explicat premierul.
El a spus că executivul va lua decizia asupra formei finale a legii pe care o va înainta parlamentului în urma dezbaterii publice.
„Ideea cu scenariile nu înseamnă că vom merge la vot cu trei scenarii și că le vom cere politicienilor să aleagă. (…) Noi ne vom asuma un proiect de lege sau un pachet de modificări legislative care vor merge pe o singură variantă, care va fi alegerea guvernului și aceea și-o va asuma guvernul (…) în urma discuțiilor pe care o să le avem cu funcționarii care au experiență (…), cu dumneavoastră, care exprimați opinii diferite din părți ale societății diferite, cu societatea civilă mai mult sau mai puțin specializată pe domeniul acesta, cu partidele. Ideea de scenariu e de a da spațiu de dezbatere“, a explicat premierul.
Planurile premierului
Premierul Dacian Cioloş a anunţat că doreşte reînfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie, formarea unui consiliu ştiinţific sau de expertiză pentru evaluarea şi avizarea politicii de resurse umane în administraţia publică, precum şi revizuirea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
„Dincolo de lupta anticorupţie, trebuie să insistăm mai mult pe prevenţia anticorupţie prin claritate şi transparenţă. La aceste ţinte putem ajunge printr-o revizuire a modului de funcţionare a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP), astfel încât să vorbim de o gestiune mai eficientă şi mai clară a resurselor umane din administraţie. În acelaşi timp, ne gândim la o reînfiinţare a Institutului Naţional de Administraţie Publică care să vină cu o politică de formare profesională, atât de formare a celor care vor să intre în sistem, cât, mai ales, pentru creşterea performanţei funcţionarilor prin formare continuă şi totodată pentru a ne asigura de obiectivitatea modului în care ANFP-ul îşi face treaba şi a procesului de recrutare, dar mai ales a procesului de modificare a legislaţiei care vizează administraţia publică atunci când este cazul“, le-a spus Cioloş parlamentarilor, luni, la „Ora Premierului“.
De asemenea, el a a anunţat că se intenţionează crearea unui consiliu profesional.
„Ne gândim să propunem crearea unui consiliu profesional sau de expertiză care să funcţioneze pe lângă ANFP, care să reunească expertiză independentă şi obiectivă, având rolul de a oferi expertiză şi puncte de vedere pe propunerile de modificare a legislaţiei, pe programele de recrutare, de analiză a nevoilor, de funcţionari publici şi pe elaborarea programelor de formare pentru creşterea performanţei în administraţie. Deci, practic am avea acest dispozitiv de pregătire a resurselor umane care ar include ANFP pe de-o parte, INA pe de altă parte cu un rol redefinit şi acest consiliu ştiinţific sau de expertiză cu un rol în evaluarea şi avizarea politicii de resurse umane în administraţia publică“, a spus Cioloş.
În opinia sa, rolul politicului rămâne determinant în administraţie, de aceea orice relaţionare dintre aceste două enitităţi trebuie să fie transparentă.
„În ceea ce priveşte funcţia publică, ne propunem, în primul rând, o transparentizare a relaţiei administraţiei publice cu nivelul politic, o creştere a profesionalismului resurselor umane şi din această perspectivă vedem şi procesul de depolitizare. Depolitizare nu atât prin scăderea rolului politicului care rămâne determinant în modul în care administraţia publică îşi face treaba, pentru că administraţia publică trebuie să aplice programe de guvernare, dar avem nevoie, mai ales, de transparentizarea dintre nivelul politic decizional şi administraţia publică“, a mai transmis Cioloş.
Totodată, guvernul doreşte eliminarea excepţiilor de la reguli care fac „imprevizibile“ de cele mai multe ori deciziile.
De asemenea, se ia în calcul ca unele posturi să nu fie ocupate mai mult de patru, cinci ani de aceeaşi persoană, precum şi introducerea unor criterii de integritate.
„Ne propunem totodată să definim funcţii sensibile, mai ales la nivel de management, pentru care mandatul va trebui să fie limitat în timp şi pentru care să introducem un sistem de rotire pe funcţii obligatoriu în aşa fel încât pe anumite posturi să nu se poată sta mai mult de patru, cinci ani. Totodată, apropo şi de aceste funcţii sensibile, ne propunem să venim cu standarde de etică şi integritate care să fie clare pentru toţi funcţionarii“, a spus Cioloş.
El a amintit că în ceea ce priveşte salarizarea, în prezent sunt doar trei niveluri în funcţia publică, iar asta creează o anume aplatizare.
Peste 50% dintre comunele din România nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare
Peste 50% dintre comunele din România nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare din veniturile proprii, ceea ce are consecinţe grave asupra dezvoltării economice locale, a afirmat premierul Dacian Cioloş.
„La nivelul administraţiei publice locale avem costuri foarte ridicate pentru a menţine administraţii locale ale unor localităţi mici care au capacitate financiară şi instituţională slabă, cu consecinţe grave asupra dezvoltării economice locale. Peste 50% din comunele din România, în momentul de faţă, nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare cu propriile venituri pe care le pot degaja, ca să nu mai vorbim de proiecte de investiţii pentru dezvoltare“, a spus Cioloş, luni, în parlament, la „Ora Premierului“.
Şeful executivului a atras atenţia şi asupra faptului că programele europene destinate dezvoltării locale se suprapun şi nu sunt utilizate eficient, iar în ceea ce priveşte transferul de fonduri de la bugetul de stat nu sprijină „durabil şi obiectiv“ cele mai sărace comunităţi.
„De multe ori, fondul de rezervă al guvernului este un instrument principal de echilibrare, dar nu pe criterii obiective a nevoilor de finanţare a diferitelor comunităţi locale“, a arătat prim-ministrul.
Premierul a precizat că ia în calcul două variante de rezolvare a acestei situaţii, respectiv prin fuziune voluntară (pe baza criteriilor care ţin de populaţie, distanţa de centru administrativ teritorial etc.) şi a doua variantă, care poate fi complementară la prima, vizează consolidarea şi stimularea cooperării intercomunale pornind şi de la exemplul grupurilor de acţiune locală care ar putea fi scheletul, baza acestor cooperări intercomunale întărite, mai bine structurate, cooperări care să fie susţinute şi din punct de vedere bugetar, mai ales pentru proiecte de investiţii sau pentru proiecte de îmbunătăţirea funcţionării administrative“, a spus prim-ministrul.
Şeful executivului a mai precizat că procesul de descentralizare va continua, în beneficiul cetăţenilor, şi totodată se vor implementa mecanisme de transparenţă decizională şi de participare cetăţenească.
