Ziua a fost aleasă după data de 22 mai 1992 când a fost adoptat, cu prilejul Conferinței de la Nairobi, textul Convenției privind Diversitatea Biologică. Principalele obiective ale acestei Convenții sunt conservarea diversității biologice, utilizarea componentelor sale într-un mod durabil și partajarea corecta și echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice, potrivit AGERPRES.
Inițial această zi a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 49/119, din 19 decembrie 1994, spre a fi celebrată la 29 decembrie, reprezentând data la care a intrat în vigoare Convenția privind Diversitatea Biologică (29 decembrie 1993). Data stabilită fiind foarte aproape de sfârșitul anului, o perioadă marcată de vacanțe în multe țări, a făcut dificilă organizarea evenimentelor dedicate zilei, ceea ce a dus, ulterior, la schimbarea acesteia.
România a semnat Convenția privind diversitatea biologică la 5 iunie 1992 și a ratificat-o la 13 iulie 1994. Părțile semnatare ale Convenției, conștiente de valoarea ecologică, socială, economică, științifică și culturală a diversității biologice, de importanța pentru evoluția și conservarea sistemelor de susținere a biosferei, au recunoscut că un număr mare de comunități locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viață tradiționale.
Tema sub care este marcată în 2016 Ziua internațională a diversității biologice este ”Integrarea biodiversității; Susținerea oamenilor și a mijloacelor de existență’, scrie AGERPRES’. Biodiversitatea este fundamentul vieții și al serviciilor esențiale oferite de ecosisteme. Prin urmare, ea stă la baza mijloacelor de trai ale oamenilor și a dezvoltării durabile în toate domeniile de activitate, inclusiv sectoare ale economiei precum agricultura, silvicultura, pescuitul și turismul. Prin stoparea pierderii biodiversității se investește în oameni, în viața și bunăstarea planetei.
