Românii mai deţin în proprietate sau arendă puţin peste 30% din suprafaţa de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare, arată datele unui studiu oficial. Restul ni l-au luat deja cetăţenii şi multinaţionalele străine. Şi mai grav este că o bună parte dintre noii proprietari ai pământului românesc nu îl folosesc pentru agricultură, cu pentru speculaţii financiare şi imobiliare, relatează agroinfo.ro, citându-l pe fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu.
„La ora aceasta, poate puţini dintre dumneavoastră ştiţi, şi când am auzit am rămas pur si simplu şocat, aproape 70% din vânzările de teren către firme străine sunt fonduri de investiţii, care nu fac altceva decât speculaţii financiare cu terenul, fie dându-l în arendă, fie comercializându-l de câte ori este cazul. Nu au ce căuta fondurile de investiţii în comercializarea de terenuri! Ele trebuie să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiţii, imobiliare de altă factură, nu terenuri”, a declarat Adrian Rădulescu, în cadrul unei conferinţe de presă.
Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence – Sistem de Informaţii pe Securitate Alimentară (SISA) prezentat de Mădălina Neacşu, preşedintele fondator al acestei organizaţii, românii mai deţin în proprietate sau arendă puţin peste 30% din suprafaţa de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor: italieni – 23,4%, nemţi – 15,5%, arabi – 10%, unguri – 8,2%, spanioli – 6,2%, austrieci – 6,1%, danezi – 4,5%, olandezi, greci, turci, precum şi a multinaţionalelor precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.
Potrivit fostului secretar de stat Adrian Rădulescu, vânzarea terenurilor agricole către persoanele fizice sau juridice străine ar trebui oprită cu metode democratice, iar statul se poate implica în recuperarea terenurilor de la fondurile de investiţii prin Agenţia Domeniilor Statului (ADS).
„Agenţia Domeniilor Statului poate cumpăra, după care, printr-un program, să presupunem că am cumpărat 10.000 -30.000 de hectare, hotărăşte cum dezvoltă pentru tinerii din România, punând la dispoziţie, contra cost, aceste terenuri, a explicat fostul oficial din MADR.
La rândul său, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat la începutul acestei săptămâni că România trebuia să fie mai atentă la Legea privind achiziţiile de terenuri agricole şi să impună anumite cerinţe. De exemplu, Bulgaria a adoptat odată cu România, în acelaşi an (2014 – n.red.), dar a adoptat o lege mult mai dură, mai restrictivă. Polonia este pe cale să dea o astfel de lege, iar Franţa a reuşit să impună o serie de restricţii care sunt acceptate. Este foarte importantă forma sub care impui anumite cerinţe, a declarat Irimescu, precizând că Bruxelles-ul acceptă anumite condiţii dacă există argumente asupra unor obiective.
