Ministrul justiției, Raluca Prună, a afirmat ieri că intenția ei este ca proiectul de lege privind confiscarea extinsă să fie promovat în procedură de urgență în parlament.
„Intenția mea este să promovăm acest proiect de lege într-o procedură de urgență în parlament, pentru că, dacă într-adevăr toată lumea e foarte serioasă când spune că este o prioritate să recuperăm prejudiciile, atunci fiecare actor instituțional trebuie să acționeze. (…) În ultimul an și nu numai (…) am văzut că există un consens așa, în întregul spectru politic, cu privire la importanța luptei împotriva criminalității și a recuperării prejudiciilor. (…) Rostul unei sentințe penale este și acesta (…) să recuperăm ceea ce s-a furat și în privința confiscării extinse nu numai ceea ce s-a furat, dar și roadele a ceea ce s-a furat“, a declarat Raluca Prună, la Adevărul Live.
Ministrul justiției a precizat că așteaptă ca, în parlament, să acționeze toți cei care s-au raportat foarte hotărât la lupta împotriva criminalității.
„Când aud în spațiul public că ne trebuie bani pentru autostrăzi, pentru sistemul de educație, pentru sistemul de sănătate, (…) suntem de acord cu toții că așa este. Și atunci cum putem obține acești bani? Nu putem să punem în funcțiune tiparnița. Putem obține acești bani recuperând ceea ce s-a furat în mod injust societății, așa încât, cu riscul de a părea de un optimism incurabil, eu cred că nu există aici o discuție și aștept ca, în parlament, toți cei care s-au raportat foarte hotărât la lupta împotriva criminalității și la stoparea acesteia să acționeze astfel încât să arate că sunt serioși în cele ce au declarat“, a spus Raluca Prună.
Ea a făcut referire și la un raport al Freedom House România, publicat în primăvara acestui an, potrivit căruia, la momentul respectiv, procentul de recuperare a prejudiciilor era de mai puțin de 10%.
„Știu că procentul de recuperare a prejudiciilor, astfel cum au fost constatate prin hotărâri definitive, a crescut destul de mult de când ANAF a fost reformat și, ca să fiu mai exactă, de când conducerea ANAF s-a schimbat“, a spus Prună, precizând că va solicita cifrele care arată acest lucru.
Totodată, Raluca Prună a arătat că, în ultimii ani, ANAF a fost „îngăduitor“ cu persoanele condamnate, ale căror bunuri nu le-a executat.
„Știu și eu că, dacă nu-mi plătesc (…) un impozit către stat, ANAF va fi întotdeauna foarte strict cu o persoană fizică, în același timp în care am văzut, în ultimii ani, ANAF a fost mult mai îngăduitor cu persoana care este condamnată și ale cărei bunuri nu le-a executat, nu le-a recuperat“, a explicat Raluca Prună.
Aceasta a precizat că proiectul de lege privind confiscarea extinsă prevede și posibilitatea de a putea fi pus sechestru pe bunurile unor terțe părți.
„Un proces penal durează destul de mult și așa este și firesc, ca să oferi părții implicate ocazia să se poată apăra. Dacă nu sunt indisponibilizate sau sechestrate bunurile, sigur că ne vom trezi la sfârșitul procesului penal, când am o hotărâre, (…) nu am ce să execut. (…) Persoana care a fost în Forbes devine foarte săracă. Or rostul este exact acesta – să putem sechestra de la bun început și să putem sechestra și de la părți terțe“, a explicat Prună.
Construcția unui penitenciar durează cinci ani
Construcția unui penitenciar nou durează cel puțin cinci ani, etapele fiind clar prevăzute în legislație, astfel că extinderea rețelei spațiilor de detenție în mandatul actualului guvern nu ar fi fost posibilă, a afirmat ieri ministrul justiției, Raluca Prună.
„Eu nu pot să fac penitenciare peste noapte. (…) Noi avem niște prevederi în legea română ce fac ca pentru construcția unui penitenciar să fie nevoie de aproximativ 60 de luni. Pot eu să fac în 12 luni un penitenciar? Răspunsul este nu, (…) pentru că trebuie să faci un studiu de prefezabilitate, concluziile lui trebuie să fie trimise la Ministerul Finanțelor, care trebuie să aprobe, apoi trebuie să faci un studiu de fezabilitate, apoi trebuie să faci un proiect, construcția. (…) Deci, dacă totul merge bine, durează cinci ani“, a declarat Raluca Prună, la Adevărul Live.
În opinia sa, construirea de noi penitenciare reprezintă o măsură pe termen lung, însă nu este singura soluție avută în vedere pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție.
„Împreună cu noua conducere a Administrației Naționale a Penitenciarelor încercăm ca în penitenciare care au o suprafață mare (…) să vedem dacă putem extinde infrastructura existentă, dacă nu putem folosi, de exemplu, spații modulare cum se folosesc în construcții și cum se folosesc în regimul penitenciar în țări precum Olanda. Deci poți să iei spații modulare în care să muți, de exemplu, vizitele familiei, să muți anumite activități astfel încât să eliberezi spații de detenție și să asiguri cei patru metri pătrați. Dar facem toate aceste lucruri acum pentru a ne raporta la costuri“, a spus Raluca Prună.
În cazul în care nu se va reuși îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, există riscul pronunțării unei hotărâri-pilot împotriva României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
În plus, CEDO ar putea să impună și plata unor despăgubiri celor care și-au executat pedepsele în condiții improprii.
„Riscăm să cheltuim niște sume de bani care ar repara o nedreptate pentru cel aflat în detenție, dar care nu ar repara cauza, sume de bani care ar fi mai mari decât ceea ce am putea folosi acum ca să reparăm infrastructura“, a concluzionat Raluca Prună.
