Guvernul intenționează să reclasifice orașele și comunele în mai multe categorii în funcție de câțiva parametri ce iau în calcul noile realități sociale, potrivit Hotnews. Proiectul prevede o măsură cu mare impact social, administrativ și politic: localitățile cu scăderi accentuate de populație să fie unificate cu altele din cadrul ariilor funcționale, la inițiativa autorităților locale. Dacă până la sfârșitul anului 2025, comunele vizate nu ating anumiți indicatori, ele vor fi unificate cu altele învecinate, la inițiativa guvernului. Documentul arată că doar cinci orașe, printre care și Craiova, vor fi incluse în categoria municipii poli regionali cu potențial transnațional. Proiectul readuce în atenție și situația mai multor sate din Dolj care nu mai au nici un locuitor.
Potrivit proiectului de lege studiat de Hotnews, localitățile urbane urmează să fie reclasificate astfel:
Municipiu capitală, de importanță națională și europeană: București.
Municipii poli regionali principali cu potențial transnațional (condiții: peste 250.000 de locuitori și 400.000 în aria funcțională): Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara.
Municipii poli regionali secundari (condiții: peste 100.000 de locuitori și 300.000 în aria funcțională): Arad, Pitești, Bacău, Oradea, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Galați, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Ploiești, Satu Mare, Sibiu, Suceava și Râmnicu Vâlcea.
Municipii poli județeni principali cu potențial transnațional (condiții: peste 40.000 de locuitori și 200.000 în aria funcțională): Alba Iulia, Bistrița, Reșița, Sfântu Gheorghe, Târgoviște, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călărași, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalău, Alexandria, Tulcea, Vaslui și Focșani.
Municipii și orașe poli județeni secundari (condiții: peste 20.000 de locuitori și 50.000 în zona de influență). Pe această listă se regăsește și orașul Calafat.
Municipii și orașe centre urbane cu rol zonal (condiții: peste 5.000 de locuitori și 30.000 în zona de influență). Aici se regăsesc orașele Băilești, Filiași, Segarcea și Dăbuleni.
Municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate, caracterizate printr-un specific turistic, economic etc. Aici se încadrează orașul Bechet.
Proiectul de lege introduce și noțiunea de oraș cu caracteristici rurale, iar pe lista identificată de guvern intră majoritatea comunelor transformate forțat în orașe în anul 2004. Potrivit Hotnews, de-a lungul timpului, presa a consemnat nemulțumirile locuitorilor din aceste foste comune, nevoiți să plătească impozite calculate la nivelul orașelor, însă fără a beneficia de infrastructura și dotările specifice unui oraș.
Guvernul a întocmit și o listă a localităților în care s-au produs scăderi accentuate de populație, din care Doljul lipsește, precum și a celor care au în structura lor localități cu populația sub 100 de locuitori. Pentru aceste localități, executivul „încurajează unificarea administrativă“. Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări și indicatori prevăzuți de lege până la sfârșitul anului 2025 dacă vor să își păstreze statutul actual. Începând din 1 ianuarie 2026, aceste localități vor fi unificate cu altele învecinate, la inițiativa guvernului prin lege.
Scăderi ale populației cuprinse între 20 și 50% s-au înregistrat în aproape 50 de orașe și municipii și circa 170 de comune. Printre orașele incluse pe lista localităților în care s-a înregistrat o scădere accentuată a populației se numără Brașov, care a pierdut peste 76.000 de locuitori din 1990 până în 2012, Reșița, cu peste 29.000 de locuitori sau Hunedoara, care a pierdut aproape 22.000 de persoane. Noua lege va aduce și o modificare a modului de calcul a impozitelor locale, care va fi pus în acord cu proiectul de lege la șase luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial.
Care este situația din Dolj
Potrivit documentelor publicate de guvern, un sfert din comunele din județul Dolj au în componență sate cu mai puțin de o sută de locuitori. În unele sate nu mai locuiește, de fapt, nimeni, dar ele există încă administrativ. Vestea bună este că orașul Craiova și-a menținut relativ constant numărul de locuitori și că el este inclus pe lista scurtă de cinci orașe cele mai importante din țară după Capitala București. Documentul guvernului vorbește de faptul că în noua clasificare Craiova figurează cu patru localități componente (Făcăi, Mofleni, Popoveni, Șimnicu de Jos) și patru sate aparținătoare (Cernele, Cernele de Sus, Izvorul Rece, Rovine). În ceea ce privește celelalte orașe din Dolj, trei dintre ele (Bechet, Dăbuleni, Segarcea) sunt incluse pe lista celor care au caracteristici rurale, iar documentul prezintă și criteriile pe care le îndeplinesc acestea. De exemplu, orașul Bechet a avut o scădere a populației de circa 9% în perioada 1990 – 2012, aproape 60% din populație lucrează în același domeniu și doar 20% dintre străzi sunt modernizate. La nivelul anului 2011, în Bechet locuiau 3.657 de persoane. În orașul Dăbuleni, numărul de locuitori a scăzut cu aproape 15% în același interval de timp și doar 15% dintre străzi sunt modernizate. Peste 60% din populație lucrează în agricultură. Orașul avea în 2011 peste 12.000 de locuitori. Segarcea stă cel mai bine la acești indicatori. Cu o scădere a populației de 8,57% și un grad de 37% al locuitorilor care muncesc în același sector de activitate, Segarcea se poate lăuda că 33% dintre străzile sale sunt modernizate.
Satele-fantomă din județ
Proiectul guvernului readuce în discuție situația dezastruoasă a multor comune din punct de vedere demografic. În Dolj, potrivit datelor furnizate de prefectură, multe sate sunt pe cale de dispariție dacă nu au dispărut deja. Satul Bucicani din comuna Predești mai avea doi locuitori la nivelul anului 2011, iar satul Predeștii Mici – trei locuitori, satul Langa din comuna Pielești – 15 locuitori, satul Cârstovani din comuna Pleșoi – 33 de locuitori, satul Sumandra din comuna Secu – 90 de locuitori, satul Jieni din comuna Șimnicu de Sus – 39 de locuitori, satele Cernat și Pereni din comuna Sopot – 70, respectiv 47 de locuitori, satul Putinei din comuna Tălpaș – 65 de locuitori, satele Caruia și Floran din comuna Terpezița – 37, respectiv 54 de locuitori, satele Deznățui și Țeglad din comuna Vela – 36, respectiv 24 de locuitori, satele Valea Mare, Muierușu și Ploștina din comuna Melinești – 8,61, respectiv 23 de locuitori, iar satul Gogoșești din comuna Mischii – 43 de locuitori.
Sate în care nu mai există nici un locuitor sunt Chiașu (Dăbuleni), Caraiman (Brabova), Italieni (Bucovăț), Malaica (Cerăt), Gruița și Zlătari (Goiești) și Cetățuia (Vela).
În aceste sate au dispărut și casele unde odinioară au locuit oameni, după cum au explicat pentru GdS reprezentanții administrațiilor locale. „În satul Chiașu, oamenii au plecat după Revoluție. Erau rudari, aveau case din pământ. Acum nu mai există nimic, decât pământ care este lucrat“, au explicat reprezentanții Primăriei din Dăbuleni. Satul Italieni din Bucovăț a rămas pustiu încă de dinainte de Revoluție, iar în prezent își fac veacul aici doar câțiva ciobani. În satul Malaica din Cerăt, oamenii au plecat din cauza sistemului de irigații. „Apa se infiltra în beciurile caselor. Acum nici o casă nu mai este în picioare, iar unele terenuri sunt lucrate. Aceeași situație și la Brabova, Vela sau Goiești cu mențiunea că, în cazul ultimei comune, trei persoane s-au întors în satul Gruița, unde au deschis o fermă de animale. „Zona are potențial pentru animale, pentru că sunt pășuni. Înainte aici locuiau peste 140 de familii“, au explicat edilii de aici.
