3,5 milioane de români muncesc, în prezent, în străinătate. Conform acordurilor europene, vechimea în muncă este recunoscută dacă au avut contracte legale. Mulţi spun însă că „importul“ anilor de muncă este un proces greoi şi de durată, motiv pentru care unii renunţă la drepturi.
Din ianuarie 2007, de când România a devenit membră a UE, se aplică prevederile legislaţiei europene în domeniul securităţii sociale. Românii care au muncit în spaţiul UE şi care au împlinit vârsta pensionării pot beneficia de o pensie comunitară, în funcţie de vârsta standard de pensionare în ţara în care au lucrat. Pentru a beneficia de aceste drepturi, românii trebuie să depună o cerere şi actele doveditoare la Casa Naţională de Pensii.
Până la sfârșitul anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice, peste 90.000 de români beneficiază de pensii comunitare, 40 la sută dintre aceştia sunt stabiliţi în străinătate, autorităţile române virând banii în conturile din străinătate. Cei mai mulţi beneficiari au lucrat legal în Germania, Ungaria, Italia şi Spania.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), românii care se întorc în ţară după ce au lucrat în state membre ale Uniunii Europene beneficiază de „informare şi consiliere, mediere, formare profesională, consultanţă pentru începerea unei afaceri, servicii de preconcediere, certificarea competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, precum şi alte măsuri pentru stimularea ocupării, respectiv completarea veniturilor salariale, subvenţionarea locurilor de muncă pentru angajatori şi diferite categorii de persoane“.
Începând cu anul 2007, ANOFM facilitează libera circulaţie a lucrătorilor în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele care au semnat Acordul privind Spaţiul Economic European (SEE), precum şi în statele care au semnat cu România tratate, acorduri sau convenţii.
Perioadele de asigurare, de muncă sau de activitate independentă realizate de cetăţenii români în afara ţării pot fi totalizate, iar certificarea perioadelor se face de către agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de care şomerul aparţine. Calcularea cuantumului prestaţiei de şomaj se realizează luând în considerare exclusiv salariul sau venitul profesional primit pentru ultima activitate desfăşurată în România, excepţie făcând doar lucrătorii frontalieri.
Deşi cererea se depune la o singură instituţie, respectiv la Casa Teritorială de Pensii din raza domiciliului, instituţia urmând să se ocupe apoi de stabilirea drepturilor la pensie şi de corespondenţa cu statele unde beneficiarul a lucrat, procedura pentru întregirea stagiilor de cotizare este una de durată şi extrem de complexă.
Potrivit legislaţiei, actele necesare pentru pensia comunitară sunt:
Pentru stabilirea pensiei de bătrâneţe (pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială) se depun următoarele documente: – cerere de instrumentare a pensiei de bătrâneţe –formularul E202 RO; – certificat privind cariera de asigurat –formularul E207RO, însoţit de documente din care rezultă că a fost asigurat pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene; – documente prevăzute de Legea nr.263/2010 pentru deschiderea drepturilor de pensie;
– acte de identitate ale membrilor de familie aflaţi în întreţinere.
Pentru stabilirea pensiei de invaliditate se depun următoarele documente: – cerere de instrumentare a pensiei de invaliditate – formularul E204 RO; – certificat privind cariera de asigurat –formularul E207RO, însoţit de documente din care rezultă că a fost asigurat pe teritoriul unui stat membru al UE; – documente prevăzute de Legea nr.263/2010 pentru deschiderea drepturilor de pensie; – decizie medicală de încadrare în grad de invaliditate;
– acte de identitate ale membrilor de familie aflaţi în întreţinere.
Pentru stabilirea pensiei de urmaş se depun următoarele documente: – cerere de instrumentarea pensiei de urmaş –formularul E203RO; – certificat privind cariera de asigurat –formularul E207RO, însoţit de documente din care rezultă că a fost asigurat pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene;
– documente prevăzute de Legea nr.263/2010 pentru deschiderea drepturilor de pensie; – acte de identitate ale membrilor de familie aflaţi în întreţinere
În primul trimestru din 2016, 552 de cetăţeni români întorşi în ţară au apelat la serviciile ANOFM. Dintre aceştia, 133 au lucrat în Spania, 107 în Italia şi 95 în Germania. Din cele 552 de persoane, 369 au lucrat în străinătate cu forme legale.
