Piața construcțiilor din România se îndreaptă cu pași repezi către o criză similară cu cea din 2011-2013, dacă băncile vor continua să limiteze accesul românilor la credite, avertizează analiștii de la KeysFin, într-un studiu privind situația de pe piața de profil din România.
„Efectele vor fi resimțite la nivel general, în economie, pentru că sectorul construcțiilor angrenează un număr semnificativ de afaceri conexe. 3.146 de societăți care activează în domeniul construcțiilor au fost declarate inactive în primele șase luni ale anului 2016, cu 996 mai multe decât în perioada similară a anului precedent“, arată datele KeyFin remise, ieri, Agerpres.
Cu 3.800 de firme de construcții mai puțin în 2016 decât de 2015
Numărul companiilor care activează în domeniu a scăzut cu peste 3.800 de firme, de la 35.208 în 2015 la 31.334 la finalul lunii iunie 2016. Spre comparație, în 2010 erau înregistrate 33.857 de firme de construcții.
„Datele sunt relevante privind situația din sectorul construcțiilor, mai ales în domeniul rezidențial, unde mare parte dintre șantiere au intrat în conservare, pe fondul blocajului finanțării. Legea dării în plată și dificultățile înregistrate de Programul Prima Casă au făcut ca băncile să își revizuiască politicile de acordare a creditelor, iar rezultatele s-au văzut în nivelul tot mai scăzut de contractare a locuințelor noi“, spun analiștii de la KeysFin.
Potrivit datelor KeysFin, și numărul autorizațiilor de construcții a scăzut semnificativ față de anii trecuți. Dacă în 2014, la nivelul lunii iulie erau înregistrate 26.038 de autorizații, iar în 2015 erau raportate 26.393, în acest an, numărul acestora a scăzut cu 728, la 25.665 de autorizații.
„În aceste condiții, firmele de construcții au fost nevoite să reducă activitatea, inclusiv personalul. Astfel s-a ajuns ca numărul mediu al angajaților să coboare în acest an la 156.257 de salariați, față de 163.306 în 2015 și 170.653, cât erau în 2010. Față de anul 2011, forța de muncă din acest domeniu a scăzut cu 34.291 de angajați. Relevant este și faptul că, în cel mai bun an din ultimii șase, respectiv 2015, deși afacerile companiilor de construcții au atins cel mai bun nivel, de 34,8 miliarde de lei (față de 31,1 miliarde în 2010), rezultatul net a scăzut semnificativ, de la 3,49 miliarde de lei (2010) la 216,5 milioane de lei (2015)“, informează KeysFin.
Primii zece jucători din piața construcțiilor au făcut anul trecut afaceri de 3,8 miliarde de lei
Potrivit studiului, Strabag, Bog’Art și Astaldi se află pe primele trei poziții în top zece firme de construcții din România.
„Strabag este, de departe, principalul actor din piață, cu afaceri duble față de concurenții săi, cu puțin peste 1 miliard de lei în 2015. Bog’Art, Astaldi și Erbașu urmează în clasament, cu cifre de afaceri în jurul a 400 de milioane de lei, topul fiind completat de altă firmă a Strabag, AG Austria, Sucursala București, Con A SRL, Coral SRL și Iasicon SA. Cea mai profitabilă firmă din 2015 a fost Coral SRL, cu 45,2 milioane de lei profit net la afaceri de 239,3 milioane de lei, urmată de Construcții Erbașu SA (27,4 milioane de lei)“, menționează sursa citată.
Afacerile primilor zece
jucători din piața construc-țiilor au fost, anul trecut, de 3,8 miliarde de lei.
„Datele financiare arată că sectorul construcțiilor din România este unul plin de provocări. Investițiile fluctuante ale statului, dublate de incertitudinea din piața creditelor imobiliare din ultima perioadă determină un mediu de business instabil, în care certitudinea este un cuvânt necunoscut, iar programarea multianuală este încă la stadiul aspirațional. Avem, din păcate, o creștere economică bazată, în primul rând, pe consum și prea puțin pe dezvoltare de produse, proiecte, acțiuni pe termen mediu și lung. În absența unor investiții cu plus valoare, cu dezvoltare pe orizontală, afaceri care să angreneze business-uri conexe, această creștere economică riscă să se topească precum un bulgăre de zăpadă. Construcțiile rămân, astfel, cel mai semnificativ indicator privind evoluția pe baze sănătoase a României, iar acestea se află, încă, într-o zonă fluctuantă, fără perspective reale pozitive“, au mai spus analiștii de la KeysFin.
