România trebuie să plătească peste 1,26 miliarde de euro, în 2017, către Uniunea Europeană și Banca Mondială, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmise Agerpres de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Din această sumă, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane. Peste 1,25 miliarde de euro urmează să fie rambursate UE și doar nouă milioane de euro către Banca Mondială.
În acest an, România a plătit 113 milioane de euro către UE și Banca Mondială, reprezentând plăți de dobânzi și comisioane. Astfel, cea mai mare parte a sumei a fost rambursată către Uniunea Europeană, respectiv 104 milioane de euro. Către Banca Mondială au mers 9,1 milioane de euro.
În 2015, România a plătit peste 1,83 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. De asemenea, 2015 a fost și anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Astfel, ultima tranșă a fost în februarie și s-a ridicat la 165 de milioane de euro. Către această instituție România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.
Anul trecut, România a rambursat Uniunii Europene peste 1,651 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital și restul, dobânzi și comisioane. Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane de euro (dobânzi și comisioane).
În perioada 2009 – 2015, suma totală rambursată către cele trei instituții s-a ridicat la 4,837 miliarde de euro, din care peste 2,396 miliarde de euro către FMI, 2,273 miliarde către UE și 67 de milioane de euro către Banca Mondială.
România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,77 miliarde de euro către Banca Mondială și UE. Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde de euro.
Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 – 1,4 miliarde și în 2019 – un miliard de euro.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, pe 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executiv al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde de euro sau 17,1 miliarde de dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde de euro sau 6,6 miliarde de dolari SUA). „Din acest aranjament s-au tras şapte din cele opt tranșe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde de euro). În ceea ce privește cea de-a opta tranșă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităților române, ca fiind de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă“, arată BNR.
România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1030,2 milioane DST (0,43% din cota totală). „România deține 11.039 de voturi, echivalentul a 0,44% din total. Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 și Rezoluției Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010, cota de participare a României la FMI va fi de 1.811,4 milioane DST. Această nouă cotă va intra în vigoare după îndeplinirea condițiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluția nr. 66-2. În cadrul FMI, România face parte din grupa de țări care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012, și Belgia și Luxemburg. Poziția de guvernator al României la FMI este deținută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant – de secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice coordonator al activității privind elaborarea legislației, politicilor și reglementărilor contabile și fiscale“, informează BNR.
