În timp ce salariul minim brut pe țară va crește de la 1 februarie de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, angajatul va încasa efectiv în plus doar cu 140 de lei, iar firma va suporta mai mult cu 245 de lei pentru fiecare persoană plătită cu salariul minim. Analiștii estimează că firmele din unele domenii de activitate mai puțin profitabile ar putea avea probleme cu plata salariilor și ar putea face restructurări sau relocări ale activității în alte țări.
Guvernul a aprobat vineri majorarea salariului minim pe economie, începând cu 1 februarie, de la 1.250 de lei brut, cât este în acest moment, la 1.450 de lei. Orice creștere a salariului minim impusă de guvern aduce câțiva bani în plus în buzunarele persoanelor plătite cu salariul minim pe economie, însă creează o serie de costuri suplimentare pentru firme, care pe lângă banii pe care îi dau efectiv salariatului mai suportă și alte costuri cu plata impozitului pe venit și a contribuțiilor pe care le achită firma către stat, în contul acelui salariu ușor mărit. GdS vă prezintă mai jos calcule comparative privind costul efectiv pe care îl are o firmă, în prezent, cu un singur angajat plătit cu salariul minim și costul total pe care îl va avea societatea de la 1 februarie încolo (vezi tabelul de mai jos).
Statul încasează 718 lei pentru fiecare angajat cu salariu minim
Se constată că firmele private cheltuiesc, în total, 1.783 de lei pentru fiecare salariat plătit cu salariul minim, iar din această sumă, statul încasează de la societăți și de la angajați 718 lei pe lună, conform calculelor efectuate de firma de audit și consultanță Professional Consulting. „Începând cu luna mai 2016, la un salariu minim brut de 1.250 de lei pe lună, angajatul primește «în mână» 925 de lei, angajatorul are o cheltuială totală de 1.538 de lei, iar statul român încasează din impozit și contribuții de la angajator și angajat 613 lei. Din luna februarie 2017, salariul minim brut va crește cu 200 de lei, la 1.450 de lei, din care salariatul va primi «în mână» 1.065 de lei, cu 140 de lei mai mult, în timp ce angajatorul va avea o cheltuială totală de 1.783 de lei, cu 245 de lei mai mult. La rândul lui, statul va încasa per total 718 lei, cu 105 lei mai mult“, a precizat reprezentantul Professional Consulting, Radu Buziernescu. GdS a efectuat un calcul matematic simplu, care arată că o firmă care are zece angajați plătiți cu salariul minim va plăti mai mult cu 2.450 de lei pe lună pentru luna februarie, față de luna aceasta. Firmele care au 50 de salariați plătiți cu salariul minim vor vira către aceștia și către stat mai mult cu 12.250 de lei față de luna ianuarie, după ce va deveni operabilă creșterea salariului minim anunțată în ședința de guvern de vineri. Cu cât firma are mai mulți angajați plătiți cu salariul minim, cu atât va fi mai mare plafonul de salarii începând din februarie. La 100 de astfel de angajați, efortul suplimentar al firmei va fi de 24.500 de lei pe lună, față de fondul total de salarii și contribuții pe care îl achita firma până acum.
Cum va fi afectat mediul de afaceri
Concret, majorarea forțată a salariului minim pe economie aduce puțini bani în buzunarele angajatului și mulți bani în vistieria statului, care colectează aceste contribuții în plus pentru toți salariații din țară plătiți cu salariul minim. Însă toate aceste costuri suplimentare sunt suportate de firmele angajatoare. „Creșterea salariului minim poate fi privită din două puncte de vedere: al celor 1,6 milioane de angajați (un sfert din totalul angajaților) care sunt plătiți cu salariul minim pe economie și care vor primi ceva mai mulți bani, dar și a unei părți a angajatorilor privați care vor avea cheltuieli suplimentare“, a menționat Radu Buziernescu.
Multe astfel de firme vor avea și alte probleme din cauza majorării salariului minim. „Păreri contra vin din partea firmelor care au salariații remunerați cu salariul minim și nu au activități foarte rentabile. Cu siguranță acestea se vor adânci în probleme. Societățile care depind foarte mult de munca ieftină – spre exemplu firmele din domeniul industriei alimentare și industriei ușoare – pot întâmpina dificultăți în desfășurarea activității. Anumite sectoare sunt foarte sensibile la creșterea costurilor cu salariile, deoarece creșterea costurilor reprezintă scăderea competitivității. Această scădere poate fi contracarată prin restructurări și creșterea productivității muncii sau, acolo unde nu este posibil, relocări de capacități de producție spre alte state“, a explicat reprezentantul Professional Consulting.
Ce efecte negative mai pot apărea din cauza majorării forțate a salariului
Potrivit reprezentantului unei firme private, creșterea repetată a salariului minim îi va determina pe antreprenori să scadă timpul de lucru în acte, ca să reducă presiunea fiscală asupra firmei. Astfel că este posibil ca oamenii să lucreze tot opt ore pe zi, dar în contractul individual de muncă (CIM), timpul de lucru evidențiat să scadă la 4-6 ore pe zi. Alt scenariu posibil care se vehiculează în mediul privat de afaceri ar fi ca firmele mici care nu pot face față majorărilor salariale impuse de stat să concedieze unu – doi angajați, pentru a reduce costurile cu forța de muncă și, implicit, costurile afacerii.
Avantajele creșterii salariului minim
Unul dintre avantajele majorării salariului minim este pentru salariat, care va pleca acasă cu 1.065 de lei pe lună, în loc de 925 de lei net, cât încasa până acum. Reprezentantul Professional Consulting susține că mai pot fi avantaje în piață, ca urmare a majorării salariului minim. „O majorare a salariului minim forțează firmele să își eficientizeze activitatea și să își crească performanțele. Creșterea salariului va produce modificări structurale în economie. (…) O consecință a creșterii salariului minim este faptul că o parte din forța de muncă prost plătită va fi dislocată și va putea acoperi, prin recalificare, alte necesități ale economiei. Reduce competiția neloială între firmele corecte și cele care folosesc munca la «la negru» sau «la gri». Munca «la negru» presupune angajarea fără forme legale a unui salariat (pentru salariat nu se plătește nimic la stat) și munca «la gri» presupune angajarea unui salariat cu salariul la nivelul minim (pentru salariat se plătesc contribuții și impozit la nivelul salariului minim), în condițiile în care în mână acesta primește mai mult. Aceste metode sunt utilizate pentru a reduce povara fiscală asupra veniturilor din muncă“, a mai precizat Radu Buziernescu.
Statul câștigă cel mai mult de pe urma majorării salariale
Cel mai mare avantaj al majorării forțate a salariului minim nu îl are omul de rând, care va avea în buzunar mai mult cu 140 de lei pe lună, ci statul care va încasa din impozit pe venit și contribuții foarte mulți bani, de pe urma angajaţilor plătiți cu salariul minim pe economie. Dacă firmele vor plăti la stat din martie (pentru luna februarie) câte 718 lei pe lună pentru fiecare salariat al cărui salariu este minim, atunci statul va încasa sume uriașe de la toate firmele care au angajați plătiți la acest nivel. În țară sunt 1,6 milioane de persoane plătite cu salariul minim, ceea ce arată că statul va încasa în viitorul apropiat impozite și contribuții de exact 1,1488 miliarde de lei pe lună, în creștere cu 168,8 milioane de lei față de situația actuală, când statul încasează 980 de milioane de lei de la toate firmele care au angajați plătiți cu salariul minim.
Unul din trei doljeni este plătit cu salariul minim
La începutul lunii octombrie 2016, în Dolj existau 46.148 de persoane plătite cu salariul minim pe economie, dintr-un total de 145.739 de persoane care erau angajate și aveau contractele de muncă active la acea dată, conform datelor furnizate la vremea respectivă de Inspecția Muncii, din cadrul Ministerului Muncii. Acest lucru înseamnă că aproximativ 32% dintre angajații doljeni sunt plătiți cu salariul minim. Cu alte cuvinte, unul din trei doljeni care lucrează cu acte în regulă va beneficia din februarie (salariile majorate vor fi încasate din martie pentru februarie) de 140 de lei în plus la salariul pe care îl primesc „în mână“. Nu se știe câți dintre aceștia sunt plătiți la nivelul salariului minim, dar în realitate primesc mai mulți bani decât scrie în acte.
