Perspectiva la zece ani de la instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) arată că România a făcut progrese majore către îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin MCV și că au fost create mai multe instituții-cheie și adoptate acte normative importante, dar încă există deficiențe importante care trebuie să fie remediate, iar garanțiile interne trebuie consolidate în continuare pentru a se asigura caracterul ireversibil necesar pentru îndeplinirea obiectivelor de referință în mod satisfăcător – relevă cel mai recent raport din cadrul MCV, prezentat miercuri la Bruxelles de Comisia Europeană.
„Rapoartele MCV succesive au pus în evidență faptul că, deși a existat tendința ca numirile să se facă din ce în ce mai mult în mod transparent și pe bază de merit, legea numirii procurorilor-șefi și practica punerii ei în aplicare nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influență politică excesivă asupra numirilor. Din experiența trecută, acest lucru poate conduce la îndoieli cu privire la independența unui candidat, poate întârzia numirile din cauza blocajelor de ordin politic sau poate chiar conduce la numirea unor magistrați despre care să se dovedească ulterior că au probleme de integritate, menționează documentul, potrivit Agerpres.
În această privință, executivul UE recomandă punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
”Succesul urmăririi penale și condamnării multor politicieni renumiți în România este un semn de independență a sistemului judiciar, care arată că nici ocupanții unor posturi înalte nu
sunt deasupra legii dacă au comis infracțiuni. Totuși, acest lucru pare să se afle la rădăcina unor atacuri adesea orientate direct către magistrați în mod individual, ceea ce depășește critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotărâri prin mijloacele legale aflate la dispoziție. Atacurile care vizează discreditarea diferiților magistrați sau a instituțiilor judiciare riscă să submineze încrederea opiniei publice în ansamblul sistemului judiciar și eventual să intimideze diferiții magistrați. Critica excesivă sau personalizată adusă judecătorilor de către parlament sau guvern este contrară principiului respectului reciproc între instituții și este în contradicție cu respectul pentru independența sistemului judiciar”, notează raportul MCV.
În timp ce subiectul mai larg al reglementării mass-mediei și al luării de măsuri reparatorii este, în sine, în afara domeniului de aplicare a MCV, există o legătură directă cu independența sistemului judiciar. Noul CSM și noul guvern ar putea, de asemenea, urmări aplicarea recomandării de a se explora posibilitatea de a pune în practică un mecanism mai robust, astfel încât CSM să poată susține magistrații care doresc să se apere în instanță sau să îi poată apăra pe aceștia în instanță.
Referitor la acest aspect, Comisia Europeană recomandă asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri. De asemenea, CSM ar trebui să raporteze în continuare cu privire la măsurile întreprinse pentru a apăra independența justiției și pentru a apăra reputația, independența și imparțialitatea magistraților.
O altă recomandare a executivului UE este că faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ar trebui încheiată, iar parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de procedură civilă poate fi respectat.
De asemenea, în vederea îmbunătățirii transparenței și predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, guvernul și parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de guvern în 2016.
În legătură cu respectarea hotărârilor judecătorești — parte integrantă a eficienței sistemului judiciar — Comisia recomandă ca guvernul român să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea
de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.
Referitor la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, recomandarea CE este ca noul CSM să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și organizațiile profesionale.
O altă recomandare a executivului comunitar inclusă în raportul MCV este ca parlamentul să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.
Referitor la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), raportul reține faptul că cele două instituții au înregistrat un bilanț impresionant în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt, iar menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție. ”Legislația anticorupție trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile. Dezbaterile din parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunității nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV”, menționează documentul.
În această privință, CE recomandă adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea
miniștrilor la perioada mandatului. ”Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de
ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât CSM și societatea civilă să poată reacționa”, adaugă documentul CE.
”O provocare serioasă rămâne prevenirea conflictelor de interese, a fraudei și a corupției în procedurile de achiziții publice. Măsurile definite în 2016 pentru consolidarea sistemelor de
control intern din cadrul autorităților contractante și a sistemului informatic de verificări ex ante aleatorii și bazate pe riscuri din cadrul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice
sunt promițătoare, dar sunt încă în faza de elaborare. Prezintă interes formarea și specializarea suplimentară a judecătorilor în domeniul achizițiilor publice”, relevă raportul MCV prezentat miercuri. În acest sens, Comisia recomandă aplicarea în continuare a strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a strategiei naționale anticorupție.
