Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat pentru AGERPRES că nu poate să comenteze efectele actelor normative adoptate marți seară de Guvern, deoarece nu cunoaște conținutul acestora, însă a precizat că proiectul transmis în cursul aceleiași zile spre avizare CSM este mai rău decât cel inițial și lipsește de relevanță lupta împotriva corupției în România.
„Nu pot să comentez ce efecte vor avea OUG adoptate în această seară întrucât nu le-am citit. (…) În această seară, în jurul orei 19,00, am primit din partea CSM un proiect de OUG de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală pentru a ne exprima punctul de vedere până dimineață, la ora 9,00. În adresa Ministerului Justiției către CSM și care ne-a fost trimisă odată cu proiectul se prevedea că acesta este trimis cu rugămintea de a fi avizat. Am fost surprinsă să văd că acest proiect nu conține observațiile pe care sistemul judiciar, în special DNA, le-a făcut la proiectul inițial. Mai mult decât atât, nu înțelegem de ce este așa de mare urgență pentru a sta noaptea și a da un punct de vedere pe legi atât de importante cum sunt Codul penal și Codul de procedură penală. (…) Pot să spun că acest proiect nou este mai rău decât proiectul inițial din perspectiva luptei anticorupție, practic lipsește de relevanță lupta împotriva corupției în România dacă acest proiect de lege va fi adoptat”, a afirmat șefa DNA.
Ea a precizat că adoptarea acestei ordonanțe ar favoriza persoanele care de acum încolo vor săvârși infracțiunea de abuz în serviciu, mai ales că faptele care cauzează prejudiciu sub 200.000 de lei nu vor putea fi investigate, iar persoanele care le comit nu vor mai putea fi pedepsite.
Kovesi a subliniat că această OUG favorizează și persoanele deja trimise în judecată sau acuzate pentru abuz în serviciu.
„Este interesant că în acest proiect au fost introduse anumite dispoziții pentru a favoriza, pentru a ajuta persoanele care dețin funcții de conducere atunci când acestea comit fapte de favorizarea infractorului sau de abuz în serviciu în legătură cu emiterea, aprobarea sau adoptarea unor acte normative. Practic, dacă se adoptă acte normative prin care se comite prejudiciu sau cu încălcarea legii, acestea nu vor mai putea fi investigate — și aici nu ne referim la acte normative de tipul legi sau OUG, ci la acte normative în sens larg, chiar și la legislația secundară, respectiv HG, decizii, ordine de ministru care au caracter normativ. Dacă acestea se fac cu încălcarea legii și produc prejudicii, ele nu vor mai putea fi investigate și nici pedepsite”, a explicat Kovesi.
Guvernul a adoptat, în ședința de marți, un proiect de lege privind grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate, a anunțat ministrul Justiției, Florin Iordache.
De asemenea, el a declarat că s-a adoptat și ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală.
„Cel de-al treilea act normativ pe care l-am adoptat astăzi este vorba de Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii 296 Cod Penal și a Legii 135 Cod de procedură penală. Practic, prin această ordonanță de urgență, am făcut și am pus în concordanță deciziile Curții Constituționale care (…) trebuiau să fie implementate fie de către Guvern, fie de către Parlament”, a afirmat Iordache.
Anterior, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a declarat pentru AGERPRES că a fost convocată pentru miercuri o ședință de Plen pentru a discuta un nou proiect de ordonanță de urgență privind Codul penal și Codul de procedură penală, transmis de Ministerul Justiției, printre noutăți fiind infracțiunea pentru favorizarea infractorului și modificări privind abuzul în serviciu.
„A fost trimis un nou proiect astăzi după-amiază privind ordonanța de urgență de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală asupra căruia s-a solicitat avizul CSM. Lecturând conținutul proiectului de OUG, noutățile ar fi cele referitoare la infracțiunea pentru favorizarea infractorului și câteva modificări cu privire la abuzul în serviciu în ceea ce privește conținutul constitutiv al acestei infracțiuni, și cu privire la infracțiunea de conflict de interese”, a afirmat marți seară, pentru AGERPRES, președintele Consiliului, Mariana Ghena, înainte de anunțul ministrului Iordache.
În cazului conflictului de interese, președintele CSM a menționat că noua reglementare se referă la ‘foloase patrimoniale”, spre deosebire de anterioara propunere, care stipula „foloase patrimoniale necuvenite”.
Șefa CSM a arătat că sunt modificări la infracțiunea de abuz serviciu, respectiv a fost înlocuit alineatul 3 cu un alt text. Noul text prevede că dispozițiile alin. 1 și 2 de la abuz în serviciu nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative, a menționat judecătoarea.
Potrivit acesteia, o altă completare din noul proiect se referă la renunțarea la textul care prevedea sancțiunea lipsirii denunțului de efectele juridice prevăzute de lege.
De asemenea, în cazul Codului de procedură penală, art. III alin.1 are un nou conținut, referindu-se la faptul că judecătorul delegat cu executările penale va sesiza instanța competentă pentru a se stabili incidența art. 4 sau art. 6 din Codul penal pentru cauzele judecate definitiv.
