Acordul istoric de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Canada, aprobat miercuri în Parlamentul European, va aduce anul acesta şi ridicarea regimului de vize pentru românii care vor să călătorească în ţară nord-americană.
Încă de la Summitul UE – Canada, care a avut loc la Bruxelles, în 30 octombrie 2016, Guvernul de la Ottawa a anunţat calendarul de liberalizare a vizelor pentru români.
Guvernul Cioloş de atunci a confirmat de ridicarea vizelor pentru cetăţenii români în două etape, parţial de la 1 mai 2017 şi total de la 1 decembrie 2017, decizie care se regăseşte în declaraţia Summitului UE-Canada, ocazie cu care Acordul Economic şi Comercial UE-Canada a fost semnat de premierul canadian Justin Trudeau, precum şi de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi de Robert Fico, premierul Slovaciei, care asigura atunci preşedinţia rotativă a blocului comunitar.
De la 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viza canadiană temporară în ultimii 10 ani (canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viza valida, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada doar pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA).
De la 1 decembrie 2017, eliminarea completă a vizelor pentru cetăţenii români. După ratifcarea în Parlamentul European, mai departe acordul CETĂ mai are nevoie de ratificarea în parlamentele naţionale, presă germană numărând 42 de astfel de camere legislative la nivel naţional şi regional care trebuie să se pronunţe.
Până atunci, însă, CETĂ va intră în vigoare provizoriu, cu prevederile care sunt de competenţă exclusiv europeană din tratat, care sunt 95-98%, grosul tratatului, după cum a explicat, anul trecut, pentru HotNews, europarlamentarul Sorin Moisa, raportorul din partea grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, pe acest acord. „Deci intră în vigoare tratatul provizoru, există o lista de articole care se vor aplică provizoriu şi foarte multe zone sensibile au fost excluse tocmai pentru a nu avea probleme de tip valon şi a da posibilitatea parlamentelor din statele membre să voteze asupra lor. Şi apoi urmează voturile din toate parlamentele naţionale şi la fnalul acestui proces urmând să fie constatată ratificarea definitivă a tratatului. Fondul însă e aplicarea provizorie”, a explicat Moisa, într-un interviu pentru HotNews.
Acordul CETĂ are o însemnătate economică şi politică istorică pentru statele membre UE şi pentru Canada. Europenii văd în acest acord o repetiţie pentru eventuală semnare a unei înţelegeri mult mai mari, cu Statele Unite, tratat de liber schimb cunoscut sub numele de TTIP, încremenit deocamdată în negocieri. De partea cealaltă, Canada este interesată de strângerea relaţiilor cu Europa, pentru a atenua dependenţă economică a acestei ţări de Statele Unite. Cifrele nu sunt însă neapărat spectaculoase: studii europene au estimat un plus de creştere economică pentru UE de până la 0,03%, iar pentru Canada de până la 0,3% că urmare a eliminării unor bariere tarifare şi non-tarifare la comerţul transatlantic, prin CETĂ. În draftul de acord rezultat în septembie 2014 la finalizarea negocierilor dintre Comisia Europeană şi Guvernul Canadei, România figurează cu un singur produs cu indicaţie geografică protejată că atare. Magiunul de prune Topoloveni, produsul protejat că brand în CETĂ, era atunci singurul înregistrat la nivel european.
Într-o anexă din Acordul UE-Canada, pentru care s-au încheiat negocierile, dar care nu este încă ratificat, apare denumirea „Magiun de prune Topoloveni”, produs descris că „fructe şi nuci proaspete şi procesate”. Spre comparaţie, Ungaria are două astfel de produse cu brand protejat în funcţie de originea geografică: Salam de iarnă Szegedi şi Salam Szegedi. În schimb, vecinii de la sud, bulgarii, nu figurează cu niciun produs protejat că brand specific geografic pe această lista. Cele mai multe produse cu indicaţie geografică protejată sunt în dreptul Franţei, Italiei, Spaniei, Germaniei, Portugaliei, care au zeci de astfel de branduri: vinuri, brânzeturi, preparate din carne.
Relaţiile economice româno-canadiene sunt şi ele destul de modeste, însă cu potenţial de creştere, România având balanţă pozitivă cu Canada la comerţul exterior.
Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe, la 30 septembrie 2016, valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale a fost de 114,73 milioane de euro. Valoarea exporturilor româneşti în Canada se ridică la nivelul de 65,68 milioane de euro, în creştere cu 14,36% faţă de aceeaşi perioada a anului 2015. Valoarea importurilor se ridică la nivelul de 49,05 milioane de euro, în creştere cu 51,80% faţă de aceeaşi perioada a anului 2015.
Canada se află pe locul 29 în topul investitorilor străini în România din punct de vedere al capitalului social subscris. În legătură cu structura şi orientarea teritorială a investiţiilor canadiene în România, majoritatea societăţilor mixte activează în industria electronică, industria uşoară, construcţii auto şi piese de schimb, sectorul agro-alimentar, transporturi, construcţii, confecţii metalice, turism, fiind situate în principal în municipiul Bucureşti, judeţele Bihor, Dolj, Bistriţa Năsăud, Braşov, Arad, Harghita, Albă, Cluj, Prahova, Sălaj, Iaşi. „România este interesată de o prezenţa activă a companiilor canadiene în economia românească – mai ales prin investiţii directe – care să contribuie la creşterea competitivităţii produselor noastre, cu consecinţe benefice atât asupra pieţei interne, cât şi asupra exporturilor”, mai arată MAE român, pe site-ul oficial. .
