Nouă grupări civice au anunțat marți constituirea unei rețele naționale „Contract România” ce va fi deschisă tuturor comunităților organizate formal sau informal care cred în libertatea individuală și acționează pentru susținerea democrației liberale, statului de drept și drepturilor omului, informează Agerpres.
„‘ Contract România’ reprezintă 18 organizații cuplate în nouă grupări civice din opt județe. Vrem să fim mai aproape de comunitățile care se nasc și se aliază spontan în aceste vremuri, în România. (…) Știm de ce ies oamenii în stradă, știm ce își doresc pentru România și ce vor să apere când ies în stradă, știm ce i-a făcut pe unii luni la rând să fie acolo. (…) Pentru că știm toate aceste lucruri și pentru că știm că e foarte posibil să ieșim din nou, să refacem vocea, ne-am gândit că acest lucru se face cel mai bine laolaltă. De aceea, am format ‘Contract România'”, a spus Diana Voicu, moderatoarea unei întâlniri ce a vizat lansarea oficială a rețelei civice.
Daniel Kaddik, director pentru Europa de Sud-Est al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, a apreciat inițiativa de constituire a rețelei civice, vorbind celor prezenți despre „rezistența” de a schimba ceva pentru a avea o viață mai bună și un viitor mai bun.
„Este foarte ușor să te lași copleșit de probleme, să cauți pe altcineva să aibă grijă de problemele tale, este foarte ușor să te dai bătut în fața problemelor care te copleșesc, însă românii nu au făcut asta anul acesta. (…) Este derizoriu să așteptăm ca altcineva să facă schimbările pe care trebuie să le facem noi. (…) E important să rezistăm, să facem schimbări, dar pentru aceasta oamenii trebuie să se implice. (…) E important să se creeze o mișcare socială, o opoziție, pentru că logica în care sunt constituite politica și mediul de afaceri e aceeași. Fără opoziție, fără schimbare nu există evoluție”, a declarat Kaddik.
El a precizat că este important ca oamenii să amintească celor din administrație, autorităților, că trebuie să acționeze în serviciul populației, nu să conducă populația.
„Politicienii care încearcă să schimbe legea pentru a-și servi propriile interese nu ar trebui să conducă țara. Administrațiile care își lasă tinerii să ardă în cluburi sau oameni care să moară în spitale nu acționează în beneficiul populației. Nu putem aștepta să vină altcineva să schimbe aceste lucruri. UE e adesea percepută ca un salvator, dar nu este un salvator, este un cadru pe baza căruia schimbarea trebuie să se vadă, însă e la latitudinea cetățenilor să ceară această schimbare”, a completat Daniel Kaddik.
Mihai Polițeanu, din partea grupării Inițiativa România, a arătat că membrii acesteia militează pentru libertate și apărarea valorilor democratice.
„Noi înțelegem libertatea de a alege și a ne exercita drepturile, dar ei înțeleg libertatea de a fura din banii publici. (…) În acest moment se dă o luptă pentru viitorul României — fie alegem să trăim într-o țară unde legea e egală pentru toți, fie alegem autoritarismul și corupția. Pentru noi răspunsul e că drumul României este în UE și NATO, în clubul select al statului de drept și valorilor democratice. De asta am ieșit în stradă după Colectiv, după votarea Ordonanței 13. (…) Am decis să ne unim eforturile și să lucrăm împreună”, a spus Polițeanu.
Prezent la reuniune, Preston Savarese, atașat al Ambasadei SUA pentru problematici de stat de drept, a vorbit despre importanța luptei anticorupție.
„De ce îi pasă SUA de lupta anticorupție din România? Nu e vorba de altruism sau idealism, SUA își doresc ca România să reușească în lupta sa anticorupție, pentru că o Românie mai puternică e un partener mai puternic din punct de vedere economic și al siguranței”, a spus el.
Reprezentantul SUA a subliniat că națiunea pierde prin corupție sume imense de bani, dar pierde și valori spirituale și morale.
„Cum măsurăm corupția când ideile briliante ale unor antreprenori români nu pot pune bazele unei afaceri din cauză că nu cred că vor reuși? Ei își imaginează că nu au conexiuni suficiente și că trebuie să mituiască. Cum măsurăm costurile corupției asupra democrației, (…) care sunt pierderile când oamenii renunță să se mai implice în drepturile lor democratice și refuză să mai protejeze democrația pentru că cred că toți politicienii sunt corupți? Cum măsurăm costurile corupției în ceea ce privește demnitatea umană?”, a afirmat Preston Savarese.
El a adăugat că în lupta anticorupție este nevoie de implicarea societății civile, mediului de afaceri, mass-media, iar instituțiile statului responsabile cu apărarea statului de drept să fie lăsate să își exercite atribuțiile într-un mod eficient și imparțial.
Platforma „Contract România” se declară o structură nepartinică, descentralizată și dinamică, adaptabilă la necesitățile momentului, formată din organizații născute în stradă, în urma mișcărilor civice din ultimii ani, ca reacție la corupția politică. Printre scopurile sale se numără redactarea unui kit civic de proceduri și acțiuni care să ajute grupurile civice locale.
