Craiovenii și românii din întreaga țară nu vor mai plăti în următorul an și jumătate controversata taxă de salubritate de 80 de lei pe tona de deșeuri, aplicată de la 1 ianuarie 2017, pe care primăriile, inclusiv cea din Bănie, o transferaseră în sarcina populației, deși legislația spunea că ea trebuie plătită de proprietarii sau administratorii depozitelor ecologice. Guvernul a suspendat săptămâna trecută aplicarea taxei până la 1 ianuarie 2019, dar motivele invocate se bat cap în cap. Asociațiile de profil susțin că decizia va duce la îngroparea țării sub un munte de gunoaie.
Executivul a aprobat vinerea trecută, în prima sa ședință, o ordonanță de urgență prin care a suspendat aplicarea taxei de salubritate care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017. În esență, taxa era, de fapt, o penalizare aplicată pentru lipsa de reciclare, iar ținta ei era reducerea cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi. Măsura fusese solicitată de Comisia Europeană care amenințase că, dacă nu va crește gradul de reciclare, România va plăti amenzi foarte mari. Ordonanța de Urgență 48/2017 adoptată vineri de guvern prevede că taxele de la articolul 9, litera 1, alineatul c) din OUG 196/2005 se suspendă până în ianuarie 2019. Este vorba de o taxă de depozitare de 80 de lei pe tonă pentru deşeurile inerte și nepericuloase încredinţate de către terţi în vederea eliminării finale spre depozitare care trebuia achitată de proprietarii sau administratorii de depozite ecologice. În motivare, guvernul invocă unele lucruri care, de fapt, contrazic măsura luată și deplânge soarta populației care plătește mai mult pentru salubritate prin taxele impuse de primării. De exemplu, executivul amintește de procedura de infringement a Comisiei Europene, dar ea se poate declanșa tocmai pentru că măsura suspendării va reduce cantitățile reciclate.
La Craiova, taxa de salubritate a creat scandal în Consiliul Local atunci când a fost aprobată, în luna ianuarie 2017. De asemenea, Eco Sud, proprietarul depozitului de la Mofleni, a amenințat că nu va mai permite accesul mașinilor Salubrității dacă va fi obligat să plătească el taxa către Fondul de Mediu. Atunci, Consiliul Local a aprobat majorarea tarifului lunar plătit de fiecare craiovean de la 6,72 de lei la 9,04 lei. Contactați de GdS, reprezentanții Primăriei Craiova a au precizat că taxa va fi suspendată în ședința de Consiliu Local din această lună.
Ordonanța, „demolată“ de critici
După ce OUG 48/2017 a intrat în vigoare sâmbătă, reprezentanții Coaliției pentru Economie Circulară din România au spus că ţara noastră ar putea intra în infringement pentru nerealizarea reducerii cantității de deșeuri depozitate cu 50% până în 2020, urmând să plătească penalități până la 200.000 de euro pe zi din anul 2021, potrivit Agerpres. „Ordonanța de Urgență 48/2017, emisă vineri seară de Guvernul României, fără consultare publică și intrând în vigoare imediat, care modifică și completează OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, suspendă aplicarea taxării la groapă a deșeurilor până în data de 1 ianuarie 2019. Prin această măsură forțată, după doar câteva luni de normalitate, depozitarea la groapă nu se mai penalizează, până în anul 2019, cu 80 de lei pe tonă, generând efecte devastatoare asupra mediului înconjurător, asupra poziției României în statisticile europene și asupra eforturilor de reciclare din România“, spune Coaliția. Potrivit acesteia, poziția surprinzătoare a Ministerului Mediului, „care pare că a uitat că principala sa obligație este protejarea mediului înconjurător și a României de penalitățile de infringement“, are ca efect direct accelerarea umplerii depozitelor de deșeuri și așa insuficiente, distrugerea a mii de hectare de teren și afectarea pânzei freatice, conducând, în cele din urmă, „la îngroparea României sub un munte de gunoaie“. „În timpul audierilor din parlament, ministrul mediului a afirmat că «pe noi ne interesează ca cetățeanul să nu plătească dacă nu a fost informat și nu știe ce să facă» deși, din aceeași funcție de ministru al mediului, afirma, în 2015, că «taxa va fi introdusă pentru alinierea României la normele europene «de.eu zero», adică orice produs devenit de.eu să reintre în circuitul de refolosire și să redevină materie primă». Această ordonanță tolerează, în detrimentul intereselor de mediu ale României, incapacitatea primăriilor de a oferi infrastructura de colectare separată, permițându-le să arunce toate deșeurile la groapa, inclusiv resursele reciclabile“, afirmă reprezentanții Coaliției pentru Economie Circulară din România. În opinia acestora, Ministerul Mediului ar fi trebuit să se asigure că toate autoritățile publice locale implementează consecvent măsurile de protecție a mediului: de la colectarea selectivă a deșeurilor municipale până la amendarea drastică a celor care aruncă deșeurile necontrolat. „Suntem singura țara din Uniunea Europeană care încurajează depozitarea deșeurilor la groapă. Este o evidență de necontestat că introducerea acestei măsuri penalizatoare și creșterea graduală a valorii acesteia a dus, în toate statele membre ale UE, fără excepție, la creșterea gradului de reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale, crearea de resurse pentru economie, precum și noi locuri de muncă. Trecerea la obiectivele prevăzute în foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor ar putea crea peste 34.200 de noi locuri de muncă. Practic, în acest moment, prin încurajarea depozitării, infringementul pentru nerealizarea reducerii cantității de deșeuri depozitate cu 50% până în 2020 nu mai poate fi evitat, din 2021 România urmând să plătească până la 200.000 de euro/zi“, mai spune Coaliția.
Pentru unii mumă, pentru alții ciumă
Nu este singura prevedere din OUG 48 contestată. Federația Națională PRO AGRO, ROMALIMENTA, ROFISH, ANCMMR, PATROMAT și APDCR – care reunește circa 300.000 de angajați, a criticat și menținerea taxelor pe care trebuie să le plătească producătorii de produse ambalate, fără ca banii să contribuie la creșterea reciclării.
„Pe de-o parte, guvernul scade, până în anul 2019, presiunea asupra autorităților locale în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, gestionarea unui serviciu de salubrizare care să atingă performanțele impuse prin legislația națională și comunitară, iar pe de altă parte, menține taxarea producătorilor de produse ambalate pentru a asigura în viitorii ani venituri substanțiale la Fondul pentru mediu, fără ca acești bani să contribuie cu ceva la creșterea reciclării la nivel național. Producătorii nu au alternativă la plata taxei către Fondul pentru mediu deoarece peste 60% din deșeurile de ambalaje se regăsesc în deșeurile municipale și acestea vor ajunge, cel puțin până în 2019, la fel ca acum, la groapa de gunoi. În timp ce autoritatea publică locală ar plăti eventual 5 bani pentru un kg de deșeuri de ambalaje pe care îl elimină prin depozitare, producătorii trebuie să plătească 2 lei pentru același kg de deșeuri de ambalaje care, din cauza modului defectuos în care administrația publică locală organizează serviciul de salubrizare, nu mai au cum să îl recicleze (…) Cetățenii acestei țări trebuie să știe că, în final, penalitățile impuse, care sunt de neevitat pentru mediul de afaceri din industria alimentară și nu numai, se vor regăsi cel mai probabil în prețuri și vor anula în mare măsură creșterile salariale acordate sau care urmează să fie acordate“, se arată în comunicat.
