Din primul lot arestat au făcut parte Marian Burcea, fostul şef al CNAS, Sergiu Ciobanu, fost consilier al lui Maior la SRI, Alin Sergiu Costache (şef al Direcţiei Generale de Monitorizare Antifraudă din CNAS), Răzvan Mischie (reprezentant al unei societăţi prestatoare de servicii medicale), Maria Costică (reprezentant al unei societăţi prestatoare de servicii medicale), Cristina Manta (avocat în Baroul Bucureşti).
În cazul Irinei Geambaşu, asociat şi administrator al unei societăţi comerciale, cercetată pentru instigare la folosirea influenţei, judecătorii au decis plasarea în arest la domiciliu. Cei menţionaţi anterior aveau rol fie de protecţie a grupului, fie de intermediere. Aceştia asigurau protecţia activităţilor ilegale de orice formă de sancţionare care ar duce la recuperarea prejudiciilor.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) susţin că Burcea a dispus ca funcţionarii CNAS şi CASMB din structurile de control să nu mai deranjeze furnizorii de servicii medicale cu verificările legale, cu toate că acesta ştia că nivelul fraudelor era foarte mare. De asemenea, ar fi făcut mai multe demersuri ca decontările fictive să nu mai fie de sesizate oficial.
Un alt complet al Curţii de Apel a judecat cererea procurorilor de a dispune arestul preventiv pentru ceilalţi şapte inculpaţi. Instanţa a decis ca Gabriela Mocanu, Elena Petrescu Mina, Jeana Sardare, funcţionare în CASMB, şi Lucian Vasile Bara (preşedinte CASMB), Ovidiu Munteanu (preşedinte CASMB), Ion Ovidiu (managerul direcţiei control a CASMB) şi Ion Geambaşu (director executiv CASMB) să rămână în arest preventiv.
Potrivit procurorilor, Mocanu, Sardare şi Petrescu ar fi fost cele care ar fi constituit grupul infracţional organizat, la care ulterior au aderat şi şefii CNAS şi CASMB. Bugetul CASMB ar fi fost păgubit cu 3 milioane de euro, în intervalul ianuarie 2016 – august 2017, prin decontarea ilegală a unor servicii fictive de îngrijire medicală la domiciliu, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals.
Cei care beneficiau de bani ar fi avut şi protecţia unor persoane din conducerea CASMB şi CNAS. ”În multe situaţii, dosarele medicale cu pacienţi fictivi au avut prioritate la decontare şi aprobare, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate.
Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate”, arată DNA.
