Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis, astăzi, trimiterea rechizitoriului făcut de procurori în dosarul privind finanţarea campaniei din 2009, pentru lămurirea calităţii în care Elena Udrea ar fi făcut faptele, DNA având la dispoziţie cinci zile pentru a face modificările respective, scrie Mediafax.
Deoarece au fost opinii divergente privind rechizitoriul făcut în dosarul privind finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009, din partea procurorilor, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii de Apel Bucureşti, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au solicitat, joi, ca procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie să lămurească în ce calitate a săvârşit Elena Udrea faptele de care este acuzată, pentru a se decide competenţa instanţei, şi au trimis rechizitoriul la DNA. „În graba lor de a trimite dosarul «Finanţarea alegerilor din 2009» în instanţă, au făcut un rechizitoriu prost. Noi nu ne mirăm că ei fac rechizitorii proaste pentru că oricum le fac la comandă şi cu ţinte şi ca urmare nu întotdeauna dosarele intră pe culoar, cum ne spunea domnul Dragomir, fost ofiţer SRI. Acest dosar nu a ajuns pe culoar, a ajuns la Curtea de Apel, deşi ei au încercat. Instanţa a constatat azi că nu se înţelege din rechizitoriu pentru care fapte şi în ce calitate am fost eu anchetată în principal pentru că dosarul a fost centrat în jurul meu, eram ministru, nu eram ministru, în ce calitate am făcut acele instigări, în calitate de om politic şi atunci, aşa cum am spus, ar fi vorba de campanie electorală, nu ceva penal. Deci este un rechizitoriu prost făcut, la ordin, într-un dosar început în campania din 2016, cu ţintă la vremea aceea Traian Băsescu şi care la final a ajuns în situaţia de a fi restituit astăzi procurorilor”, a declarat Elena Udrea, joi, la sediul Curţii de Apel Bucureşti.
Procurorii DNA au la dispoziţie cinci zile pentru a face modificările. Pe 1 august, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins sesizarea privind necompetenţa Curţii de Apel Bucureşti şi a decis că acest dosar să fie judecat în continuare de magistraţii CAB. Anterior, Curtea de Apel Bucureşti decisese, în 19 iulie, că nu are competenţa materială de a judeca dosarul în care Elena Udrea şi a vrut să retrimită cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată, în 24 mai, sub control judiciar, pe Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, pe Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, tot pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, notar public, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, pentru instigare la delapidare, instigare la spălarea banilor, pe Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare şi pe Dan Andronic, în stare de libertate, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. „În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, arăta DNA într-un comunicat de presă.
