Proiectul de lege iniţiat de guvern privind recursul compensatoriu a fost modificat în Parlament într-un punct esenţial, astfel încât să beneficieze cât mai mulţi deţinuţi, chiar şi cei care nu au stat în celule supraaglomerate sau în condiţii precare. Este suficient să fi fost deţinuţi în penitenciare în care s-au semnalat astfel de situaţii, că automat legea li se va aplică şi lor. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat vineri că, până joi la miezul nopţii, au ieşit din penitenciar 529 de deţinuţi: “Este mult şi pentru orice aşteptare a mea. Nu credeam că impactul era atât de mare, dar, sigur, este efectul legii“. Astfel, PSD, ALDE şi UDMR au modificat din proiectul de lege sintagma “cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut” cu sintagma “cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele Europene”.
Varianta propusă în proiectul de lege transmis de Guvern
În sensul prezentului articol, se consideră executare a pedepsei într-un spaţiu necorespunzător cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţă grupului sanitar şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerei de deţinere la numărul de persoane cazate în camera respectivă, indiferent de dotarea spaţiului respectiv, potrivit evidenţelor proprii fiecărui loc de deţinere.
Varianta adoptată de Parlament la propunerea deputaţilor PSD, ALDE şi UDMR
În sensul prezentului articol, se consideră condiţii necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele Europene.
În plus, proiectul de lege prevedea în varianta guvernului că la 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare se adaugă 3 zile considerate executate, iar Parlamentul a plusat la 6 zile considerate executate.
Sorin Dumitraşcu, fost director ANP şi expert în penitenciare în programe europene, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că modificarea operată în Parlament se datorează faptului că “iniţiatorii au realizat că o categorie vizată pentru a beneficia de această lege nu va fi inclusă tocmai pentru că, în fapt, au beneficiat de condiţii bune în camerele în care au fost cazaţi în penitenciare. Astfel de beneficii pentru deţinuţii deja „protejaţi” nu se justifică în majoritatea cazurilor aceştia nefiind cazaţi în spaţii improprii conform legii. Cu toate acestea, printr-o scamatorie juridică, aceştia vor fi incluşi în categoria deţinuţilor cărora li se palica cele 6 zile considerate că executate la fiecare 30 de zile de detenţie în condiţii improprii”. Altfel spus, deţinuţii de lux din rândul politicienilor sau oamenilor de afaceri influent nu beneficiau de lege dacă rămânea varianta iniţială, deoarece aceştia nu stăteau în celule supraaglomerate. Prin modificarea operată în Parlament, simplă cazare într-un penitenciar în care au fost semnalate “lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene” îi califică şi pe ei să ceară recalcularea pedepsei în sensul că la fiecare 30 de zile executate se adaugă 6 că fiind executate.
Sorin Dumitraşcu estimează că în următoarea perioada ar putea ieşi din închisori peste 3000 de deţinuţi, dar către sfârşitul primului an de la aplicarea legii, o mare parte a deţinuţilor liberaţi condiţionat de vor întoarce. Dumitraşcu susţine că legea nu rezolva problema din penitenciarele româneşti şi că efectele acestor măsuri vor fi practic anulate după maxim 3 ani de la implementarea prezenţei legi, sistemul penitenciar rămânând cu această sarcina administrativă suplimentară.
Hotnews
