Barocamera de la Spitalul Floreasca nu poate fi folosită nici în prezent, deşi au trecut doi ani de la tragedia din „Colectiv”, moment în care echipamentul a atras atenţia publică pentru s-au cheltuit aproximativ patru milioane de lei, iar victimele incendiului nu au putut fi tratate aici. Celebra barocameră de la Spitalul Floreasca a fost intens mediatizată pentru că fonduri publice au fost direcţionate în acest spaţiu, iar victimele din Clubul „Colectiv”, care ar fi putut primi o şansă la viaţă, nu au putut fi tratate în acest loc, scrie Mediafax.
Ce s-a schimbat în ultimii doi ani în cazul barocamerei? Nimic. Şi asta pentru că nu există avize de funcţionare. „Nu funcţionează. Pe scurt, îi lipsesc nişte avize, dar nu de instalare a ei, ci a spaţiului în care stă pentru că sunt nişte condiţii de siguranţă. După cum ştiţi, această barocameră funcţionează la presiune foarte înaltă şi încăperea în care stă trebuie să respecte nişte condiţii, dar este nevoie şi de o ieşire, pentru evacurea în anumite situaţii. În acest moment, este în curs de reabilitare”, a declarat şeful Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Floreasca, dr. Bogdan Opriţa. „Ea este folosită pentru pacienţii arşi într-o anumită etapă a evoluţiei lor. Este folosită chiar în tratamentul plăgilor infectate pentru că ea bombardează ţesutul respectiv cu oxigen. În momentul în care acei germeni nu supravieţuiesc în mediul de oxigen, cum le spunem noi, anaerobi, aceştia mor şi ajută la vindecare sau la prevenirea unor complicaţii. (…) O astfel de barocameră este extrem de utilă pentru pacienţii intoxicaţi cu monoxid de carbon sau cu cianuri pentru că ajută mult mai repede la eliminarea acestora din organism”, a explicat Bogdan Opriţa.
Întrebat dacă există personal special format, care să ştie să lucreze cu această barocameră, acesta a menţionat că „nu este vorba despre un specialist, ai nevoie de un technician pentru aşa ceva sau un asistent, care să ştie să o utilizeze pentru că este ca oricare alt dispozitiv medical”. Inaugurată cu mare fast, în anul 2015, de către ministrul Sănătăţii de atunci, Nicolae Bănicioiu, barocamera promitea să revoluţioneze îngrijirea pacienţilor cu arsuri grave, fiind singurul aparat de acest gen din ţara noastră.
Reprezentanţii Spitalului Floreasca nu doresc încă să avenseze o dată la care aceasta să fie pusă în funcţiune, dar speră ca până la sfârşitul anului acesta, barocamera să fie pusă „la treabă”, precizând că „nu împiedică cu nimic funcţionarea secţiei respective şi îngrijirea arşilor”.
Vestita barocameră este amplasată în Secţia de arşi a spitalului, secţie care a început să funcţioneze de abia în 2016, după ce conducerea unităţii sanitare a fost demisă de către Achimaş Cadariu, fostul ministrul al Sănătăţii. „Este absolut revoltător faptul că nici în acest moment, dacă Doamne fereşte se întâmplă o nenorocire în Bucureşti sau în ţară, acest bloc nu funcţionează la întreaga lui capacitate. Sunt banii bucureştenilor, sunt banii românilor. Românii nu acceptă să se facă afirmaţii care nu corespund cu realitatea. Nu am venit să tai panglici şi nu cred că acesta este scopul de a anunţa triumfalist realizări. Sunt lucruri normale, investiţii pe care românii le fac din banii lor, bani faţă de care suntem responsabili. Barocamera nu funcţionează nici în acest moment, personalul nu era la serviciu. L-am demis pe managerul instituţiei”, declara, în 2016, fostul ministru al Sănătăţii, Achimaş Cadariu, după ce a făcut o vizită neanunţată pe secţia de arşi a spitalului.
În momentul de faţă, secţia este funcţională. Este dotată cu şase paturi pentru pacienţii arşi grav şi alte şase pentru persoanele care trec de perioada critică. „Legat de eficienţă, depinde ce urmărim ca şi criteriu de eficienţă. Un criteriu ar putea fi numărul de pacienţi internaţi pentru că anul acesta, pe primele nouă luni, au fost internaţi 129 de pacienţi, faţă de 84 câţi au fost internaţi anul trecut.(…) Secţia în cauză are personal aproape de optim, în sensul că discutăm despre nouă medici, patru chirurgi plasticieni, cinci anestezişti, 17 asistenţi şi 13 persoane din personalul auxiliar, opt infirmiere şi cinci brancardieri”, a explicat şeful UPU Floreasca. Întrebat dacă secţia ar fi funcţionat în noaptea incendiului din Colectiv, ar fi putut fi salvate mai multe vieţi, medicul a precizat că „numărul acela mare de pacienţi arşi, fără îndoială, depăşea capacitatea de îngrijire în spitalele din Bucureşti şi poate din alte centre din ţară”. „Noi am primit 56 de pacienţi grav, dintre care am internat 17. Deci, mai mult de şase pacienţi, tot nu puteau să fie. Fără îndoială, discutăm despre alte condiţii, despre un alt mod de îngrijire, dar tot şase paturi ar fi fost. Dar tot ar fi trebuit să se găsească alte soluţii de internare. În secţia de ATI generală sau în ATI toxicologică am avut pacienţi arşi internaţi”, a adăugat Bogdan Opriţa. Chiar dacă secţia, inaugurată în 2016, se ridică la standarde foarte înalte, Opriţa explică faptul că au mai fost cazuri în care spitalul a fost nevoit să refuze pacienţi arşi grav, din cauza lipsei de locuri. Situaţia incertă a Secţiei de arşi, implicit a barocamerei existente acolo, a atras şi atenţia procurorilor, care au deschis un dosar penal, în 2016, pentru abuz în serviciu, cu privire la achiziţia aparatului. Potrivit rechizitoriului, echipamentul ar fi costat chiar şi de şapte ori mai mult. Iniţial, cazul a a fost preluat de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, ulterior, dosarul fiind declinat Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În noiembrie 2016, profesorul Ioan Lascăr, şeful secţiei de chirurgie plastică din cadrul Spitalului Floreasca, cel care a iniţiat achiziţionarea barocamerei şi fostul manager Radu Macovei au fost puşi sub învinuire de către DNA, pentru abuz în serviciu. După mai bine de un an şi jumătate de anchetă, procurorii au decis, la începutul lunii octombrie, să trimită dosarul în judecată. Astfel, mai mulţi foşti şefi din cadrul Spitalului Floreasca sunt judecaţi pentru abuz în serviciu, aceştia fiind acuzaţi că au adus un prejudiciu de peste opt milioane lei unităţii prin achiziţionarea de echipamente supravealuate şi a barocamerei, care nu a funcţionat niciodată. Conform anchetatorilor, în 2013, Macovei, în calitate de manager al Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, Gontariu, în calitate de şef Birou achiziţii publice şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor în cadrul spitalului şi Lascăr, în calitate de şef Clinică chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă şi de membru în comisia de evaluare a ofertelor în cadrul spitalului, în urma unei licitaţii fictive, au încheiat cu societatea Gemedica SRL, un acord-cadru. Pe baza acestui acord-cadru, s-au achiziţionat la preţuri supraevaluate 54 de echipamente medicale necesare dotării „Unităţii de îngrijire a arşilor gravi”. „Această conduită a dus la prejudicierea spitalului cu suma de 8.213.831 lei (inclusiv TVA) din care: 4.791.431 lei reprezentând diferenţa dintre preţul plătit de spital pentru echipamentele medicale şi preţul la care au fost achiziţionate de S.C. Gemedica S.R.L. de la furnizorii săi; 3.422.400 lei reprezentând contravaloarea barocamerei (care nu a funcţionat vreodată). Concomitent, s-a obţinut un folos necuvenit în favoarea societăţii SC Gemedica SRL, echivalent cu valoarea prejudiciului”, conform Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
În rechizitoriu, DNA arată că administratorul firmei favorizate este partenerul de afaceri al lui Sorin Oprescu. „Din documentele prezentate de către Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, nu s-a identificat maniera cum au fost definite specificaţiile tehnice ale echipamentelor medicale, respectiv modul de elaborare a caietului de sarcini, inculpatul Lascăr Ioan întocmind practic caietul de sarcini pentru a favoriza operatorul economic Gemedica SRL în procedura de licitaţie”, spune DNA în actul de trimitere în judecată. Ioan Lascăr ar fi procedat aşa, spun procurorii, pentru că „este unul dintre medicii care prestează servicii medicale în cadrul Centrului Medical Academica – la specialitatea chirurgie plastică”, unitate la care ar fi activat „la rugămintea lui Sorin Oprescu”, centrul fiind administrat de SC Medical Prestige SRL şi de SC Anais Medical Center SRL, firmele fiind apropiate administratorului Gemedica SRL, Aurel Galea, şi unor persoane din anturajul acestuia, printre care fostul edil Sorin Oprescu. Potrivit unui raport cu privire la intervenţia autorităţilor în noaptea de 30 octombrie, care a fost întocmit de către ministerul Sănătăţii, la conducerea căruia se afla Vlad Voiculescu, reiese că, la momentul tragediei, „niciun spital din ţară nu îndeplinea criteriile pentru internarea pacienţilor cu arsuri grave”. În urma incendiului de la Clubul „Colectiv”, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 146 au fost răniţi.
