8.4 C
Craiova
joi, 12 decembrie, 2024
Știri de ultima orăActualitateInterviuMaria Dincă, elevă de zece la simularea evaluării naţionale: „Orice copil ar trebui să poată obține nota maximă la un examen“

Maria Dincă, elevă de zece la simularea evaluării naţionale: „Orice copil ar trebui să poată obține nota maximă la un examen“

Maria Dincă, eleva care a obținut 10 la simularea evaluării naționale, este calificată și la trei olimpiade naționale (Foto: Bogdan Grosu)
Maria Dincă, eleva care a obținut 10 la simularea evaluării naționale, este calificată și la trei olimpiade naționale (Foto: Bogdan Grosu)

Maria Dincă este elevă în clasa a VIII-a la Școala gimnazială „Mircea Eliade“ din Craiova și face parte din lotul de șapte elevi din țară care au reușit să obțină media zece la simularea evaluării naționale. Maria spune că la un examen orice copil care învață trebuie să poată obține media zece. Eleva are astfel de rezultate nu numai la examene, ci și la clasă și la olimpiadele școlare. Cum vede un elev de succes sistemul actual de învățământ în care au apărut școli cu zero promovați, dar și pentru ce domenii de activitate se pregătesc copiii de azi, am încercat să aflăm în interviul de mai jos.

GdS: Maria, mai sunt doar câteva luni până când vei deveni absolventă a Școlii gimnaziale „Mircea Eliade“ din Craiova. De curând ai apărut și în statisticile Ministerului Educației, ca fiind eleva care a obținut una dintre cele șapte medii de zece din țară la simularea evaluării naționale. Cu ce rezultate închei, de fapt, gimnaziul?
Maria Dincă: Ei bine, pe lângă notele de zece pe care le-am obținut acum câteva săptămâni pot să mă bucur că m-am calificat anul acesta la trei faze naționale ale olimpiadelor școlare, respectiv la olimpiada de limba și literatura română, de lingvistică și de fizică.

GdS: Calificarea la trei olimpiade școlare este unică sau ai un istoric în acest sens?
M.D.: Este a treia oară când mă calific la olimpiada de limba și literatura română și la cea de fizică și prima dată când mă calific la olimpiada de lingvistică. Cea mai mare bucurie am avut-o atunci când am reușit să obțin un astfel de rezultat la lingvistică, pentru că este un domeniu care mă fascinează.

GdS: De ce ți-a adus atât de multă bucurie olimpiada de lingvistică?
M.D.: Pentru că este o combinație ideală între limbă și logică. Ai nevoie de o logică foarte bună, de algoritmi stabiliți și de imaginație. Într-adevăr, sunt necesare cunoștințe minime de lingvistică, dar în general logica este suficientă pentru a reuși cât mai mult. Și asta îmi place.

GdS: Anterior ai menționat că mai ai două calificări la limba română și la fizică. Ai mai obținut până acum premii la aceste olimpiade?
M.D.: În ultimii doi ani, la olimpiada de română am luat mențiune, la fizică, anul trecut, am luat medalie de bronz. Premiul I la limba și literatura română, premiul I de la fizică și cel de la lingvistică arată că am evoluat și asta nu poate decât să mă bucure.

GdS: Mai ai și alte premii la olimpiadele școlare?
M.D.: În clasa a V-a și a VII-a am obținut mențiune la matematică. Am participat și la biologie anul trecut și am obținut mențiune și la engleză am luat premiul al III-lea. Am fost foarte activă și m-am implicat în cât mai multe domenii pentru că am considerat că este nevoie să îmi formez o  cultură vastă și olimpiadele școlare sunt o oportunitate.

GdS: Pregătirea pentru olimpiade o faci într-un an în care trebuie să susții evaluarea națională, examen pentru care mulți elevi învață intens deoarece, în funcție de medie, se decide și locul la liceu…
M.D.: Da, este o perioadă de pregătire intensă, dar în pregătirea pentru olimpiade încep să fac cât mai mult și pentru examen. Oricum, la evaluarea națională încerc să lucrez așa cum fac și la olimpiadă, la același nivel. Nu sunt de acord cu pregătirea intensă în clasa a VIII-a. Este adevărat că la nivel național, la simulări, au fost doar șapte medii de zece, dar cred că printr-o pregătire constantă în cei patru ani de gimnaziu orice copil ar trebui să ia nota zece la examen.

GdS: Ce înseamnă pregătire constantă?
M.D.: Înseamnă, în primul rând, atenție la ore, efectuarea temelor, dar și aprofundarea fiecărei lecții. Pregătirea constantă nu înseamnă ore în șir de învățat în fiecare zi, dar înseamnă să nu lăsăm nimic pe ultima sută de metri și, nu în ultimul rând, bucuria de a învăța și credința că vom reuși să facem ceea ce ne-am dori prin învățat.

Contează profesorul de la clasă

GdS: Ești printre primii șapte elevi de zece la nivel național, după rezultatele la simularea evaluării naționale. Cât contează pentru un elev pregătirea în clasă și cât cea de acasă?
M.D.: Ambele sunt foarte importante. Este adevărat că baza o constituie bagajul elevului și interesul acestuia, dar fără un profesor care să îi explice elevului și să-i lămurească toate neclaritățile este mult mai greu pentru un copil să fie eficient. Pot să spun că m-am bucurat de sprijinul dascălilor, că am avut profesori buni. Rezultatele bune țin și de fiecare în parte și nu este suficient doar un profesor bun la clasă.

GdS: Faci parte dintr-o generație conectată la informație, prin internet. Ați comentat rezultatele de la simulare?
M.D.: S-a vorbit foarte mult în școala noastră despre rezultatele din județ. Ne-am bucurat că a mai fost o notă de zece la această simulare și în altă școală pentru că înseamnă că există totuși concurență. Aici au fost trei note de zece la matematică. Există și școli unde promovabilitatea este destul de mică și acolo, probabil, este o problemă care îi privește și pe elevi, și pe profesori. Nu-mi dau seama ce s-a întâmplat, dar cred că vina este comună. În orice caz, orice copil care a învățat în toți cei patru ani ar trebui să poată obține nota zece.

GdS: Ce rol au rezultatele de la o simulare? Corectează sau sperie?
M.D.: Îmi place să cred că ele corectează. Este adevărat că un copil poate fi dezamăgit de un rezultat. Se spune chiar că au fost subiecte dificile pentru a-i speria. Dar orice simulare relevă nivelul de pregătire al unui elev și trebuie mereu să avem în vedere că subiectele de la o simulare pot fi și la un examen. Eu am observat, în urma acestor simulări, că ne-au motivat să ne pregătim mai bine.

Am avea nevoie de ghidare pentru carieră

GdS: Ești la finalul clasei a VIII-a. Te-ai gândit la ce liceu vrei să îți continui studiile?
M.D.: Am ales Colegiul Național „Frații Buzești“, profil matematică-informatică, pentru că știu că acolo se face performanță și am auzit despre acest profil că se pune accent pe toate materiile. În situația în care eu nu sunt decisă asupra unei profesii cred că este cea mai bună situație în care mă pot găsi, aceea de a învăța la cât mai multe materii.

GdS: Au nevoie elevii de sfaturi pentru a se orienta corect în carieră pentru că te văd în situația de a-ți alege un profil pentru că pune accent pe învățare la cât mai multe discipline?
M.D.: Da, într-adevăr este nevoie de puțină ghidare. Este nevoie de o cunoaștere bună a liceelor și a profilurilor, dar nu cred că trebuie totul stabilit din anii de gimnaziu, pentru că și în liceu se studiază materii noi cum ar fi logica, filosofia, psihologia, economia care sunt domenii de viitor. Această indecizie este și un lucru rău pentru că eu nu știu spre ce materii să mă concentrez, dar e și o ocazie de a învăța cât mai mult pentru a avea cultură generală.

GdS: Cum vă alegeți voi liceul?
M.D.: Au venit și profesori, și foști elevi de la diverse licee, care ne spun cum se predă, ce anume se studiază. Unii elevi îl aleg în funcție de ceea ce le place. Spre exemplu, cei care vor să dea la medicină se duc spre științe ale naturii, cei care vor la jurnalism se îndreaptă spre filologie. Este adevărat că unii își aleg liceul și în funcție de materiile care se dau la bacalaureat. Astfel exclud realul pentru a nu mai susține examen la matematică, dar cred că, în general, cel puțin în școala noastră, opțiunile se fac după aptitudini, după felul în care se desfășoară orele, dar și după posibilitățile de a lucra cu anumiți profesori.

GdS: Care sunt cele mai în vogă profesii în rândul vostru? Spre ce domenii vă îndreptați?
M.D.: Mulți vor să dea la medicină, sunt mulți pasionați de arhitectură, deși acela este un domeniu dificil din punctul meu de vedere, și sunt puțini cei care reușesc ulterior să aibă și o carieră. Și afacerile au început să devină un domeniu popular, dar și facultățile care scot profesioniști în IT devin interesante, mai ales că petrecem cât mai mult timp în fața calculatorului și în prezența tehnologiei. Sunt mulți care se îndreaptă și spre arte, deși este un domeniu nesigur, pentru că este greu apreciat.

GdS: Spre ce carieră crezi că te va duce pe tine specializarea matematică-informatică?
M.D.: Îmi place să cred că voi reuși să fac ceva pe partea de știință. Nu sunt decisă, dar vreau să combin partea științifică și cea umană, ducându-mă la olimpiada de limbă și literatură română. Îmi place mult literatura. Cred că totul trebuie să se combine și româna, și matematica și până la urmă și religia, pentru că în viață avem nevoie de toate și toate se combină în ceea ce numim lume.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS